În perioada februarie – mai 2024, Alianța Nord Atlantică și SUA desfășoară exerciții militare fără precedent în Europa, sub titulatura Quadriga-2024, pentru a exersa respingerea unui atac asupra unui membru al Alianței.
Sunt planificate patru operațiuni, toate cu punct de plecare Germania, unde se află cartierul general al Alianței pe „Bătrânul continent”.
Grand North, în regiunea arctică, și Grand Centre, în Polonia și Lituania, deja au început.
Urmează Grand South, operațiunea ce vizează transferarea de forțe și echipamente militare în România, via Ungaria, în perioada aprilie – mai și, apoi, în a doua jumătate a lunii mai, exercițiul SUA – NATO intitulat Allied Spirit – 2024.
Citește și: VIDEO De ce s-a opus Germania ca tancuri de 26.000.000$ bucata să vină în România? Ce misiune aveau?
SCENARIU Rusia atacă România. Cât întârzie tancurile NATO din cauza infrastructurii proaste
Simularea răspunsului NATO în cazul în care Rusia atacă România, exercițiul militar Grand South, este programat între 26 aprilie și 18 mai și are drept principal scop testarea timpilor de reacție.
O problemă importantă este infrastructura feroviară și rutieră proastă din țara noastră. Trupe NATO pot ajunge repede din Germania doar pe calea aerului, România nefiind traversată la ora actuală, de la Vest la Est, de la granița cu Ungaria până la Constanța, în zona Deltei Dunării, la Iași sau Suceava de nicio autostradă.
În mare parte, cu excepția segmentelor Arad - Sibiu și București - Constanța, se merge pe șosele și prin localități, nu multe dispunând de centură. Prin urmare, viteza medie a camioanelor nu depășește 40-45 km/h.
De la bazele NATO din Germania până la granița României, via Austria și Ungaria, sunt circa 1.300 de kilometri de autostradă, distanță pe care camioanele o pot parcurge în aproximativ 17-18 ore.
De la Arad până la Constanța, însă, circa 800 de kilometri, camioanele fac cel puțin încă 16-17 ore, fără trafic, și peste 20 de ore, dacă nu e aglomerat.
Iar de la Arad sau Oradea la Suceava, de exemplu, circa 500-600 de kilometri, camioanele au nevoie tot de peste 20 de ore, în lipsa a măcar unui kilometru de drum de viteză. E doar șosea cu o bandă pe sens.
Deci, rutier, forțele NATO din Germania pot ajunge până la granița de Nord-Est a României în circa 2 zile. Dacă au drum liber, fără controale la granițe, trafic prea aglomerat sau accidente pe traseu.
Citește și: VIDEO Ce țară europeană trimite trupe în România în cazul unui atac rusesc?
Dar, tancurile, blindatele sau obuzierele șenilate, echipamentele militare grele ale NATO, nu prea pot fi transferate cu camioanele. Un trasportor blindat are circa 37 de tone, iar un tanc, 56 de tone, ceea ce depășește cu mult sarcina calculată a drumurilor. Așadar, „75% din resursele NATO transportate pe flancul estic al Europei sunt pe calea ferată”, conform Le Point.
Iar, pe calea ferată, în România, problemele sunt și mai mari. Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras, de pildă, încă din 2018, de John Oldham, șeful Ford România la acea vreme. Oldham a spus că trenurile de marfă au în Ungaria sau Austria viteze medii de 75 km/h, în timp ce în România media este de 15 km/h, potrivit Libertatea.
Problema vitezei trenurilor de marfă în tările est europene apare, de asememea, și în studiul „Rail freight transport in the EU: still not on the right track” din 2016.
„Performanța slabă a transportului feroviar de marfă în ceea ce privește volumul și cota modală în UE nu este ajutată de viteza comercială medie a trenurilor de marfă. Pur și simplu, trenurile de marfă circulă încet, iar viteza lor nu a crescut semnificativ în ultimul deceniu.
Pe unele rute internaționale, trenurile de marfă circulă cu o viteză medie și de sub 18 km/h. Acest lucru se datorează și cooperării slabe între administratorii de infrastructură națională.
În statele membre din Europa Centrală și de Est, viteza medie se situează între 20 și 30 km/h. De exemplu, în Polonia, auditul nostru a constatat că, în 2014, viteza comercială medie a trenurilor de marfă a fost de 22,7 km/h”, se arată în raportul UE.
Citește și: România face un pod la Giurgiu pe care să treacă trupe și vehicule militare. De unde luăm milioane €
În 2017, potrivit Politico, deplasarea unor forțe militare americane din Germania în Polonia a necesitat, cu tot cu avize, încărcare și descărcare, 5 zile, în contextul în care drumul de la bazele NATO din Germania până la Varșovia, de exemplu, este de circa 1.200 de kilometri, iar cel mai rapid tren de persoane, care merge cu viteze mult mai mari decât marfarele, îl parcurge în momentul de față în aproape 18 ore, potrivit Google Maps.
Polonia a făcut însă investiții în infrastructura feroviară și, în 2020, de exemplu, viteza comercială a trenurilor de marfă a urcat în general la 25,9 km/h, iar cea a trenurilor intermodale, până la 30,3 km/h, conform researchgate.net.
În România, nu s-a mișcat aproape nimic. Potrivit unui raport CFR, viteza medie comercială a trenurilor de marfă în 2022 era de 15.6 km/h, iar cea a trenurilor de persoane, de 44.83 km/h.
Extrapolând, dacă în 2017 forțele Alianței s-au deplasat 1.200 de kilometri din Germania în Polonia, unde viteza comercială a trenurilor era de 22,7 km/h, în 5 zile, în 2024, din Germania până la granița de Nord-Est a României, trenurile cu tancuri și echipamentele militare grele ale NATO ar putea parcurge distanța de aproximativ 2.000 de kilometri în vreo 7-8 zile.
Pe calea ferată, de la bazele NATO din Germania până la granița de vest a României, sunt circa 1.300 de kilometri.
Cu o viteză medie comercială de 75 km/h în Germania, Austria și Ungaria, tancurile și echipamentele militare grele ale NATO încărcate în trenuri pot parcurge distanța în aproximativ 17-18 ore, dacă merg fără oprire. Cea mai rapidă combinație de trenuri de persoane face circa 20-21 de ore, potrivit Google Maps.
Apoi, în România, de la granița de Vest până la granița de Nord-Est, la Constanța sau Suceava, adică încă 600-800 de kilometri, de exemplu, marfarele mai pot face pe drum și peste 2 zile, cu 15 km/h. Cel mai rapid tren de persoane face de la Curtici la Constanța ori Suceava aproximativ 14 ore, conform Google Maps.
Citește și: 3.500.000.000 lei, pentru 110 km de linie ferată pe care trenurile merg de 2 ori mai încet ca în UE
„Autostrada NATO”, care trece prin 7 țări, are 600 km lipsă în România
Autostrada Via Carpathia sau „Autrostrada NATO”, cum i se mai spune, este de importanță strategică pentru flancul estic al Alianței.
Via Carpatia (sau Via Carpathia) este un proiect transeuropean de infrastructură rutieră aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.
Traseul începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok - Lublin - Rzeszów, în Slovacia la Presov - Koszice și în Ungaria prin Miskolc - Debrecen (în prezent este planificată să se deschidă în 2025) și se termină în portul grecesc Salonic, via România și Bulgaria.
Pe teritoriul României traseul are două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor - Oradea - Arad - Timișoara - Lugoj - Făget - Deva - Orăștie - Sibiu - Pitești - București - Constanța - Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor - Oradea - Arad - Timișoara - Lugoj - Caransebeș - Herculane - Orșova - Drobeta Turnu Severin - Vînju Mare - Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.
Proiectul Via Carpathia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.
Iar România, Bulgaria și Grecia s-au alăturat inițiativei în 2010. În unele țări sunt incluse și autostrăzi secundare cu ieșire la porturi.
România a realizat doar aproximativ jumătate din kilometrii de autostradă asumați prin Via Carpathia.
⮕ Arad - Timişoara - Lugoj. Este vorba de 67 kilometri de autostradă.
⮕ Lugoj – Deva. Se circulă pe 90 de kilometri. Există o porțiune din lotul doi, de 9 kilometri, care nu a fost finalizată. Este vorba de celebrul tunel pentru urși.
⮕ Deva – Sibiu. Sunt 120 km de autostradă finalizați.
⮕ Piteşti – Bucureşti – Constanţa. Tronsonul Piteşti – Bucureşti, parte din Autostrada A1, a fost construit înainte de 1989, în lungime de 110 km.
⮕ Autostrada Bucureşti - Constanţa A2, în lungime de 202 km, a fost finalizată în anul 2012.
Aproximativ 5.000 de militari Aliați, deja dislocați în România
În contextul regional de securitate generat de declanşarea războiului de agresiune de către Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, NATO a intensificat eforturile de întărire şi securizare a flancului estic al Alianţei, activând planurile graduale de răspuns pentru consolidarea posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni împotriva ţărilor aliate şi dislocând importante efective şi tehnică militară în ţările aliate din regiune.
"În prezent, în România sunt dislocaţi aproximativ 5.000 de militari aliaţi, din Franţa, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Spania şi SUA, care completează şi întăresc eforturile naţionale de consolidare a capacităţii de apărare.
Numărul actual şi perspectivele de creştere a efectivelor aliate dislocate în România, frecvenţa ridicată a activităţilor de pregătire şi instruire a forţelor Armatei României, planificate pentru anii următori în cadru naţional, bilateral şi multinaţional, alături de forţe ale statelor aliate şi partenere, precum şi intrarea în dotare a unor noi categorii de echipamente şi tehnică militară au determinat nevoia de a dezvolta substanţial infrastructura de antrenament şi pregătire administrată în prezent de Ministerul Apărării Naţionale.
În acest sens, Statul Major al Apărării desfăşoară un proces de analiză a opţiunilor de extindere şi modernizare graduală, până în anul 2040, a unor poligoane aflate în administrarea MApN, care să permită mărirea capacităţii de instruire, antrenare şi certificare a structurilor militare şi executarea tragerilor reale cu tehnica nouă intrată în dotare sau care urmează să fie achiziţionată prin programele de înzestrare, cu caracteristici superioare faţă de tehnica aflată în prezent în dotare", potrivit MApN.
