La inițiativa VISARTA, o societate de drept privat, non-profit, care încearcă să obțină un monopol în ceea ce privește colectarea drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) a luat decizia de a constitui o comisie de negociere a unei metodologii care, în cazul în care va fi adoptată, va închide pur și simplu muzeele și galeriile de artă prin impunerea unor biruri greu de suportat de instituțiile de cultură.
Artiștii se revoltă împotriva inițiativei Visarta care suprataxează arta: Nu sună a Mafie?
Cine este VISARTA, societatea care monopolizează arta. Salarii de 313.000 de lei, datorii de 877.481
Acestea sunt taxele pe care ar trebui să le plătească la VISARTA oricine expune public opere de artă în România
Un avocat demontează pretextele VISARTA de a taxa cu 70-100 de lei operele de artă expuse public
VIDEO Cum se transformă ONG-ul VISARTA în Poliția Culturii, la Newsweek LIVE
Metodologia propusă de VISARTA se referă la instituirea unei taxe pentru toți cei care doresc să organizeze o expoziție, un târg, un festival, un spectacol, sau alte manifestări culturale de acest gen, pentru “comunicarea publică prin prezentare directă, expunerea publică a operelor de artă grafică sau plastic, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură, precum și proiecția publică a operelor de artă digitală”. Totodată, potrivit aceleiași metodologii, organizarea unor astel de evenimente ar urma să fie autorizată tot de această societate.
Muzeele și galeriile pot expune doar cu aviz de a VISARTA
Muzeele și galeriile ar trebui să ceară, în scris, tot VISARTA, cu 5 zile înainte de deschidere, acordul pentru autorizarea unor astfel de evenimente cultural. Astfel, în propunerea VISARTA, uniunile de creație, taberele de creație, muzeele și colecțiile publice ar trebui să plătească societății taxe cuprinse între 35 și 70 de lei pentru fiecare opera de artă expusă, în funcție de perioada de timp pentru care se dorește utilizarea. Potrivit aceleiași metodologii, VISARTA ar urma să primească de la galeriile de artă, sălile de expoziții, licitațiile publice și muzeele private o taxă de 60-85 lei/operă, în functie de perioda de timp pentru care solicită respectiva operă pentru expunere, iar organizatorii târgurilor, festivalurilor de artă, spectacolelor, proiecțiile publice ale operelor de artă ar trebuie să plătească VISARTA o remunerație de 75-100 lei/operă, în funcție de durata de utilizare și numărul lucrărilor expuse. Taxe pentru care societatea nu depune nici un efort, doar colectează și calculează penalități în cazul în care acestea nu vor fi plătite la timp.
Potrivit deciziei ORDA, publicată vineri, 13 noiembrie, în Monitorul Oficial al României, VISARTA a chemat la discuțiile privind modificarea metodologiei care reglementează activitatea artiștilor, muzeelor și galeriilor de artă din toată țara, Asociația artiștilor fotografi din România, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Societatea Colecționarilor de Artă din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Arhitecților din România, pe de o parte, ARCUB, Centrul Cultural ExpoArte și Muzeul Național de Artă al României, în calitate de “utilizatori majori”, precum și Institutul de cercetări eco-muzeale “Gavrila Simion” din Tulcea și Muzeul Brăilei “Carol I”, ca utilizatori locali indicați de VISARTA. Mai mulți invitați aflați pe această listă au anunțat, deja, că nu vor da curs acestei inițiative, deoarece nu doresc să încurajeze astfel de abuzuri.
VISARTA, un ONG la care unul dintre membrii consiliului director publică elogii despre președinte
Potrivit paginii de internet a instituției, VISARTA este persoană juridică română de drept privat, non-profit, înfiinţată conform Legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Societatea funcţionează din anul 1999 în baza Deciziei ORDA nr. 8/28.07.1999 privind avizarea constituirii şi funcţionării ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor de artă vizuala, operelor fotografice, operelor de arhitectură, hărţilor şi desenelor din topografie, geografie şi ştiinţă.
VISARTA a fost desemnată, printr-o decizie a fostului președinte ORDA, Robert Bucur, respectiv Decizia nr. 339/23.12.2010, drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere din domeniul artelor vizuale pentru retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu. Potrivit acesteia, retransmiţătorii sunt obligaţi să plătească către VISARTA o remunerație trimestrială, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor.
Consiliul Director al VISARTA este format din Irina Florescu – preşedinte, și doi membri, Ștefan Gavenea și Claudiu-Victor Gheorghiu. La o simplă căutare pe internet, am găsit “Portret de artist: Irina Florescu, generozitatea spiritului leonine”, un articol scris de Claudiu Gheorghiu, în 2017.
Potrivit situației privind drepturile salariale, plățile aferente lunii ianuarie 2020, salariul de bază brut al directorului general a fost de 15.329 lei, iar cel al directorului general adjunct, de 14.560 lei. Ceilalți 23 de angajați au primit un salariu brut lunar cuprins între 10.498 lei și 3.757 lei, în funcție de specificul activității. Deși are foarte puțini membri, VISARTA colectează, însă, drepturi de autor pentru toți cei aproximativ 3000 de artiștii care fac tranzacții, fie că sunt membri ai asociației, fie că nu sunt, fie că au mandatat VISARTA să colecteze aceste drepturi, fie că nu.
Mai mult, societatea nu anunță artiștii pentru care au colectat drepturile de autor că au făcut acest lucru, iar la 3 ani de la nerevendicarea sumelor colectate împart respectivele sume între membri, “în conformitate cu prevederile statutare”, după cum se poate vedea chiar pe site-ul instituției https://www.visarta.ro/2020/05/05/visarta-anunta-repartizarea-sumelor-nerevendicate-mai-vechi-de-trei-ani/ .
Ministrul Culturii vorbește despre "prevenirea unor abuzuri" în cazul "VISARTA suprataxează arta"
Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Muzeul Brăilei „Carol I”, în Comisia de negociere
ARCUB și Centrul Cultural ExpoArte sunt cele două entități care au fost invitate la discuții de către VISARTA și acceptate de ORDA în calitate de “utilizatori majori” ai metodologiei care reglementează activitatea artiștilor, muzeelor și galeriilor de artă din toată țara.
ORDA, o instituție autononomă care se află sub autoritatea ministerului Culturii, a primit propunerea VISARTA potrivit căreia doar cele două structuri aflate în subordinea Primăria Capitalei sunt singurii “utilizatori majori” ai unei metodologii care ar urma să se aplice la nivel național, alături de Muzeul Național de Artă. În Comisia de negociere a Metodologiei au fost desemnate și Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Muzeul Brăilei „Carol I”. Pentru inițierea și susținerea Metodologiei, dar și pentru stabilirea Comisie de negociere am solicitat puncte de vedere atât de la VISARTA, cât și de la ORDA.
ORDA: Dreptul de comunicare publică a operelor poate face obiectul gestiunii colective
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) spune, într-un punct de vedere trimis la solicitarea Newsweek Romînia, că, "în conformitate cu art. 146 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996, republicată, dreptul de comunicare publică a operelor, cu excepția operelor muzicale, și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual, poate face obiectul gestiunii colective". Așadar, nu există o obligativitate, conform ORDA.
"În cazul drepturilor gestionate colectiv, cuantumul remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi se stabilește prin metodologii, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 163 – 165 din Legea nr. 8/1996, republicată.
Metodologiile se negociază între organismele de gestiune colectivă și utilizatori, inițiativa procedurii de negociere putând aparține organismelor de gestiune colective, utilizatorilor sau structurilor asociative ale utilizatorilor prevăzuți la art. 163 alin. (3) lit. b) și c) din Legea nr. 8/1996, republicată.
Inițiatorul metodologiei depune la O.R.D.A o cerere, însoțită de lista părților propuse pentru negociere și elementele de identificare ale acestora, metodologia propusă a fi negociată, precum și dovadă notificării acestora în vederea negocierii.
VISARTA a depus la ORDA, în condițiile art. 163 alin.(1) din Legea nr. 8/1996, republicată, o cerere de inițiere a procedurii de negociere a Metodologiei privind comunicarea publică prin prezentare directă, expunerea publică a operelor de artă grafică sau plastică, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură, precum și proiecția publică a operelor de artă digitală, propunerea metodologiei, însoțită de lista părților propuse pentru negociere, elementele de identificare ale acestora și dovadă notificării acestora în vederea negocierii, după cum urmează:
A) Structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor, la nivel naţional:
- Uniunea Artiştilor Plastici din România
- Asociaţia Artiştilor Fotografi din România
- Uniunea Arhitecţilor din România
- Societatea Colecţionarilor de Artă din România
- Reţeaua Naţională a Muzeelor din România
B) Utilizatori majori:
- ARCUB
- Centrul Cultural EXPOARTE
- Muzeul Naţional de Artă al României
C) Structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor la nivel local sau, în lipsa acestora, a reprezentanţilor a 2 utilizatori locali notificaţi de organismele de gestiune colectivă:
- Institutul de Cercetări Eco-muzeale Gavrilă Simion Tulcea
- Muzeul Brăilei „Carol I”.
O.R.D.A nu are atribuții de control asupra legalității și echității dispozițiilor din propunerea de metodologie, acestea urmând a face obiectul negocierii dintre părți, iar ulterior, în caz de neînțelegere, vor putea fi lămurite fie în faza de mediere, fie în fața instanțelor de judecată.
Singură atribuție a O.R.D.A. prevăzută de lege, în această faza administrativă, este emiterea deciziei de constituire a comisiei de negociere în condițiile art. 163 din Legea nr.8/1996, decizie ce se publică în Monitorul Oficial al României.
În exercitarea atribuțiilor legale, O.R.D.A a emis Decizia nr. 130/2020, stabilind comisia de negociere cu respectarea dispozițiilor art. 163 din Legea nr. 8/1996, republicată.
Decizia O.R.D.A de desemnare a comisiei de negociere poate fi atacată conform legii contenciosului administrativ, de către orice persoană care justifică un drept sau un interes încălcat.
O.R.D.A nu este parte în negocieri și nu poate interveni în negocierea dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori.
Precizăm că metodologia propusă de VISARTA nu creează taxe, ci propune negocierea unei remunerații de plată către autorii – membri VISARTA, în limita repertoriului gestionat de VISARTA, în schimbul autorizării utilizării operelor acestor autori, în modalitățile indicate în propunerea de metodologie, modalități care se circumscriu dispozițiilor art. 146 din Legea nr. 8/1996, republicată, pe deplin aplicabile. În eventualitatea stabilirii unei forme finale a acestei metodologii, VISARTA are obligația legală și statutară să repartizeze remunerațiile colectate către autorii-membri săi, cu respectarea legii și statutului, neputând reține un comision mai mare de 15% din sumele repartizate individual.
Organizarea și funcționarea organismelor de gestiune colectivă este sub control O.R.D.A.", se arată în punctul de vedere al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
Uniunea Artiștilor Plastici din România nu a fost informată oficial
„UAPR nu a fost informată în mod oficial de această intenție.Decizia 130 din 03.11.2020 am primit-o de la persoane îngrijorate de efectele conținutului ei.Nu vreau să pun în discuție bună credință a celor care au gândit și emis acest document, dar fac precizarea că ar fi fost mai firesc și normal ca instituțiile nominalizate la capitolul parteneri să fi fost consultate înainte, nu după emiterea documentului”, spune Petru Lucaci, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Nu a știut niciun operator cultural
“Nu a știut nimeni, niciun operator cultural sau de pe piața de artă despre o astfel de inițiativă, iar dacă ar fi fost distribuită măcar în presă, ca posibil document legal, cu siguranță nu ar fi luat-o nimeni în seamă, pentru că este un document demn de Ilf și Petrov, o construcție absurdă, o formă de abuz instituțional de factură totalitară, fără nicio legătură cu fenomenul artistic real. Evident că nu ne-a consultat nimeni, iar când am văzut prima oară acest text, reacția a fost de fake, de întâlnire cu o logică degradată”, a declarat Pavel Șușară, președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR).
Mihai Covaci: De ce să se impună o taxare a organizării unei expoziții de artă?
“Sincer, nu înțelegem această inițiativă. De ce să se impună în plus o cenzură ideologică a organizării expozițiilor, respectiv o taxare a organizării unei expoziții de artă ? Nu am mai auzit de un oficiu de cenzura a expozițiilor de artă din perioada carlistă ori din perioada lui Gheorghiu Dej. Nu vorbim de sume simbolice, ci de 20 de euro pentru fiecare lucrare expusă pe 10 zile de expoziție. De unde să aibă muzeele o asemenea sumă, cumulat, de zeci de mii de euro pe lună pentru o expoziție, pe care să o plăteasca unui privat? De unde să aibă galeriile de artă contemporană, care susțin artiști tineri, mii de euro să plătească, pe săptămână, acestei asociații private Visarta?”, este de părere Mihai Covaci, președinte al Asociației Comercianților de Obiecte de Artă din România (ACOAR).
Artiștii se revoltă împotriva inițiativei Visarta care suprataxează arta: Nu sună a Mafie?
