Tradiții și obiceiuri românești în Săptămâna Luminată. Ce este „Nunta șoarecilor”?

DE Catinca Doboș | Actualizat: 07.05.2024 - 13:11
Tradiții și obiceiuri românești în Săptămâna Luminată. Ce este „Nunta șoarecilor”? - Foto: crestinortodox.ro
Tradiții și obiceiuri românești în Săptămâna Luminată. Ce este „Nunta șoarecilor”? - Foto: crestinortodox.ro

Săptămâna Luminată este perioada de șapte zile de după Înviere. Ce tradiții și obiceiuri aveau românii în aceste zile?

SHARE

În tradiția românească, Săptămâna Luminată, cunoscută și sub numele de Săptămâna Paștilor sau Săptămâna Albă, era plină de obiceiuri mai puțin știute și practicate în ziua de astăzi.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată

În a treia zi de Paște, în Marțea Luminată, nu se fac treburi casnice. Nu se spală hainele și nu se face curat.

Citește și: Când se spală rufele după Paște? Ce sărbători mai sunt în Săptămâna Luminată?

În tradiția românească, cinstirea zilelor din Săptămâna Luminată avea două scopuri, îndepărtarea bolilor și paza semănăturilor. 

Miercurea de după Paște este cunoscută sub numele de Sfânta Mercurie, zi în care bărbații se duceau să muncească câmpul, dar femeilor le era interzis acest lucru.

Ce este „Nunta șoarecilor”?

Conform obiceiurilor românești, în Miercurea Luminată se ține „Nunta șoarecilor”. Se considera că femeile care munceau în miercurea de după Paște aduceau în casă șoareci și nu mai aveau ce pune pe masă tot anul.

Conform altor tradiții, în Miercurea Luminată, tinerii plecau după flori și bețe de alun, trebuind să aducă acasă măcar nouă. Acestea aveau o întrebuințare specială a doua zi, scrie Marcel Lutic.

Citește și: Cum se ciocnesc ouăle în a doua zi de Paște? Tradițiile românilor din Lunea Albă

Joia din Săptămâna Luminată e o zi în care se cinstesc grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. 

„Slobozirea apei”

Tot în Joia Luminată, prin sate, avea loc așa-numita „Slobozire a apei” pentru morți. 44 de găleţi cu apă erau cărate de un tânăr pentru răposații apropiați. Avea loc o masă la iarbă verde, cu 44 de colăcei.

Bolnavii mergeau în padure să se culce, pentru a visa remediile bolilor pe care le aveau, iar alții umblau după buruieni tămăduitoare.

Citește și: Atenție la mesajele de Paște! Vă pot infecta telefoanele mobile. Cum vă dați seama că sunt capcane?

În ziua de vineri se sărbătorește Izvorul Tămăduirii. Această zi mai poartă și numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. În această zi au loc slujbe de sfințire a apei. După slujbă, preoții îi stropesc cu apa sfințită pe credincioși.

În Sâmbăta Luminată sau Sâmbăta Tomei, conform tradiției, nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii.

În această zi, pentru a se feri de boli, oamenii dădeau pomană pască, ouă roșii și lumânări.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te