Acum, fabrica de ciment arde deșeuri, cauciucuri, ce se văd stocate în afara depozitelor. La zeci de metri distanță, câteva familii de fermieri sunt total nemulțumite de arderea acestor deșeuri în apropierea lor.
Marius Mangu explică reporterilor că pomii fructiferi se usucă în aerul îmbâcsit de particule toxice și a trebuit să-i replanteze de mai multe ori. Dar până la urmă a trebuit să renunțe la mica lui afacere.
Vecina lui Marius, Otilia Male, declară că fumul rezultat din arderea pneurilor îi îmbolnăvește. „Toți luăm medicamente. Aerul e îmbâcsit de praf, ne arde gâtul, avem dificultate în a respira. Ard tot felul de mizerii!”, spune Otilia.
Fabrica a fost de la început o sursă de poluare, spun locuitorii, dar de când a intrat în afaceri cu arderea deșeurilor, a devenit și mai periculoasă.
În timp ce oamenii se plâng de efectele dăunătoare asupra sănătății lor, pe site-ul fabricii se arată că s-au investit 13 milioane de euro pentru a fi respectate toate directivele privind protecția mediului. Însă reprezentanții fabricii refuză să dea un interviu.
La 200 de kilometri se află vama Nădlac. Vameșii de aici au oprit un camion în care se aflau deșeuri medicale provenite din Italia, ascunse într-un camion printre alte deșeuri ce urmau să fie arse la fabrica de ciment din Chișcădaga. Unitatea de mediu a interceptat transportul. Răzvan Huber, inspector de mediu, a declarat că printre deșeurile de pneuri provenite din Germania, Austria, Italia, au fost descoperite, în timp, și alte tipuri de deșeuri, considerate periculoase. Însă, acțiunile Unității de Mediu sunt limitate.
Procurorul Teodor Niță, specializat în cazuri de mediu, declară cu nu are sprijin legislativ pentru a rezolva aceste probleme. România este atractivă în acest domeniu nu numai pentru că este mai ieftină decât restul Europei, dar și pentru că lipsesc reglementări legislative clare.
Legile în vigoare sunt flexibile, spune și Andrea Leonte, consilier la Zero Waste Romania. Nu au fost făcute studii independente asupra afectării mediului din zona unde funcționează fabrica de ciment, nu există laboratoare ce pot fi accesibile publicului, deci nu se poate face o evaluare despre cum este afectată sănătatea a peste 100.000 de oameni ce locuiesc în zonă și unde s-au înmulțit cazurile de cancer.
Până de curând, China a primit 8 milioane de tone de deșeuri de plastic pe an, o mare parte din țările din Europa de Vest. Dar Beijingul a încetat să mai accepte ca deșeuri din anumite materiale să mai fie arse pe teritoriul țării.
Locuitorii din zona Chișcădaga se tem că România va deveni groapa de gunoi a Europei.
În România, legea privind incinerarea permite arderea a tot felul de tipuri de gunoi - cum ar fi anvelope, uleiuri și materiale plastice.
