"Când zic fraternitate, mă gândesc că trebuie să mulţumim României pentru că a fost mereu o ţară foarte europeană, o ţară care a ajutat mereu la crearea unui consens, fie că vorbim de Moldova, de iniţiativa B9, de dialogul cu ţările din Caucaz. Este o ţară cu un rol important în diplomaţie. România are un mare rol în diplomaţie", afirmă şefa misiunii diplomatice franceze la Bucureşti, într-un interviu acordat AGERPRES.
Citește și: VIDEO Momentul în care un lansator rusesc de rachete Uragan e făcut țăndări de artileria ucraineană
Ea face referire şi la bilanţul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, punctând că în această perioadă UE a renunţat la "o formă de naivitate" referitor la subiectele care sunt legate de climă sau de securitate.
"Ne-am bucurat să avem parte de consens pe subiecte despre care noi credem că sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană şi că am renunţat la o formă de naivitate pe care o aveam privind subiecte legate de securitate sau pe subiecte legate de climă. Uniunea Europeană este un spaţiu deschis şi se apără prea puţin pe sine", susţine Laurence Auer.
Oficialul francez vorbeşte, în interviul pentru AGERPRES, despre situaţia regională de securitate, dar şi despre recenta vizită a preşedintelui Macron în România.
AGERPRES: Franţa a încheiat recent Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În timpul conferinţei de presă de săptămâna trecută, aţi spus că unul din regretele Franţei este legat de calea europeană a ţărilor din Balcanii de Vest. Puteţi da mai multe detalii?
Laurence Auer: Au fost discuţii săptămâna trecută pentru a încheia un acord final. După şase luni, predăm ştafeta legat de eforturile de coordonare unui foarte bun partener, Republica Cehă, care va continua munca pe dosarele pe care nu am reuşit să le închidem. Aveam o agendă ambiţioasă şi suntem de părere că bilanţul final este unul pozitiv.
Suntem fericiţi că am avut acest semestru de Preşedinţie. A fost un moment intens, dar şi unul în care a fost demonstrată unitate europeană, cu multe rezultate. Şi aceste ultime zile fac parte din succesul unei preşedinţii franceze extrem de active. Ne-am amintit de această idee, de apartenenţă, de forţă, de redresare, pe fiecare segment abordat, legat de progresele făcute, care au schimbat în mod real viaţa europenilor.
Cred că am făcut progrese reale în ceea ce priveşte mizele majore ale ţărilor europene şi ale cetăţenilor lor. Este cazul discuţiilor legate de schimbările climatice, de energie, de securitate sau digitalizare. Partea cea mai importantă a acestui bilanţ care va fi prezentat curând este legată de măsurile şi eventualele soluţii şi perspective pentru Ucraina. Nu vorbim doar de măsuri pe termen scurt, precum sancţiunile, ci vorbim şi de reconstrucţie, acum, când Ucraina are statutul de ţară candidată, alături de Moldova - să reconstruim o legătură cu Uniunea Europeană, o legătură privilegiată.
AGERPRES: Pentru România un subiect important unde Franţa a fost lider este cel legat de Schengen. Aţi spus în conferinţa de presă că Franţa a făcut tot ce a fost posibil legat de evoluţia pe acest dosar. Există lucruri care nu au fost făcute din cauza crizei din Ucraina?
Laurence Auer: Pachetul legat de azil, imigraţie şi reformă a Spaţiului Schengen, încă de la Preşedinţia portugheză (a Consiliului UE - n.r.) a fost o prioritate, la ordinea zilei. A fost o reformă foarte importantă. Am schimbat codul la frontiere, regulamentul legat de verificarea datelor biometrice, pentru a supraveghea trecerea frontierelor.
În mare, am completat agenda cu o metodă propusă încă de anul trecut, una graduală, legată de extinderea Spaţiului Schengen cu trei ţări: Croaţia, Bulgaria, România. Vă confirm că Franţa va continua să urmărească acest dosar de pregătire pentru cele trei ţări. Este dorinţa Franţei. Etapele tehnice vor fi discutate în contextul Preşedinţiei Republicii Cehe.
AGERPRES: Au existat discuţii potrivit cărora criza din Ucraina este, într-o măsură, un motiv pentru ca România să adere la Spaţiul Schengen mai devreme.
Laurence Auer: Toate argumentele din 2011 sunt importante. Drept vorbind, odată ce pachetul de reforme a fost aprobat, toată lumea are interese. Frontiera externă a României este una expusă. Toţi europenii, toate ţările membre au un interes ca România să intre în Schengen şi, de asemenea, mai este aspectul legat de Brexit. Vă amintiţi că una din temele discutate înainte de Preşedinţia franceză a fost întrebarea despre cum să fie trasată frontiera externă, cu Irlanda. În toate aceste dosare, ţările au dat dovadă de unitate.
Ne-am bucurat să avem parte de consens pe subiecte despre care noi credem că sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană şi că am renunţat la o formă de naivitate pe care o aveam privind subiecte legate de securitate sau pe subiecte legate de climă. Uniunea Europeană este un spaţiu deschis şi se apără prea puţin pe sine. Ce am vrut să facem, de exemplu, cu directivele legate de digitalizare, dar şi legat de REPowerEU, este o investiţie suplimentară la dosarele care sunt în interesul europenilor.
Este vorba de un fel de naivitate când vine vorba de legătura cu exteriorul pe dosarele comerciale, dosarele legate de securitatea militară. Am consolidat acest aspect, în premieră am luat măsuri legate de pace, facilitând distribuţia de armament pentru apărarea Ucrainei. Dincolo de deciziile care au fost luate pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor europeni, cred că am adus în concret ideea de suveranitate europeană pe care o împărtăşim cu toţii. De altfel, am văzut la Summitul NATO de la Madrid că nu a existat nicio piedică. Din contră, aliaţii noştri americani au fost fericiţi să vadă o Europă în care fiecare şi-a făcut treaba, de la începutul agresiunii ruse în Ucraina.
AGERPRES: Pentru că aţi vorbit de Summitul NATO din Madrid, preşedintele Emmanuel Macron a vorbit despre grupul de luptă din România, spunând că ar putea deveni, la nevoie, o brigadă. Puteţi da mai multe detalii referitor la acest aspect?
Laurence Auer: După cum ştiţi, Franţa este naţiune-cadru (a grupului de luptă - n.r.). Astfel, Franţa a fost în centrul discuţiilor din NATO, în prima linie de dialog legat de aceste mize şi a recunoscut că nivelul poate creşte la cel de brigadă. Nu este vorba doar de Franţa, ci de ţările care sunt alături de noi în România - Belgia, Olanda, Benelux, pentru creşterea prezenţei (militare - n.r.).
Aceasta a fost una dintre discuţiile care au fost purtate de preşedintele Emmanuel Macron şi preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de la Constanţa, din 15-16 iunie. A fost important pentru relaţia bilaterală ca ţările să cadă de acord legat de mize, deoarece, de partea cealaltă este război, este inamicul, adică Rusia, care, într-o măsură caută motive care să o provoace şi pe de altă parte, evoluează tactic. Deci a fost nevoie de coordonare şi de acord, ceea ce s-a întâmplat la Madrid. Evident că ne bucură decizia.
