Basculanta DAC 120 DE nu a fost inventată, evident, de dictatorul Nicolae Ceaușescu și nici nu a fost creație românească.
Izvor de inspirație a fost o basculantă americană Lectra Haul, care a fost achiziționată de statul român în timpul lucrărilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră sub pretextul de a o utiliza la transportul pământului. În realitate, „monstrul” Lectra Haul a ajuns la Întreprinderea de Autocamioane Brașov, unde mecanicii au demontat-o piesă cu piesă, pentru ca specialiștii de la ICPAT să poate replica cât mai bine design-ul fiecărui element.
DAC 120 DE a fost prezentat, apoi, la TIB și producția a început în 1988. O versiune mai mică, DAC 100 DE, a fost făcută începând din 1982, la Întreprinderea mecanică Mârșa de lângă Sibiu.
Ca idee, super-basculanta diesel - electrică DAC 120 DE avea 10 metri lungime, o înălțime de 5,4 metri, aproape cât două etaje de bloc, și un ampatament de 3,2 metri. Lățimea vehiculului era de 3,2 metri, foarte apropiată de lățimea minimă a drumurilor naționale (3,5 metri). Iar cabina șoferului se afla la o înălțime de 2,5 metri.
Cu o greutate la gol de 90 de tone, vehiculul era pus în mișcare de un sistem de propulsie hibrid, similar cu cel al locomotivelor diesel - electrice. Roțile spate erau antrenate de două motoare electrice alimentate de un generator diesel cu o capacitate de, atenție, 65 de litri, produs la Electroputere Craiova, care dezvolta 1.040 de cai putere.
Cu bena goală, DAC 120 DE putea atinge o viteză maximă de 70 km/h, iar încărcată cu 120 de tone basculanta putea atinge 55 km/h.
Între 1988 și 1990, Întreprinderea de Autocamioane Brașov a produs 15 basculante DAC 120 DE. Prețul unei unități la vremea respectivă era de aproximativ 300.000 de dolari, de circa trei ori mai mic decât al basculantei americane Lectra Haul.