El a afirmat că principalul risc al unei spirale salarii-preţ este percepţia că credibilitatea băncii centrale nu este suficient de puternică.
”De aceea ne luăm un astfel de angajament în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor... şi vom face tot ce este necesar pentru a reduce inflaţia la nivelul pe care îl considerăm că asigură stabilitatea preţurilor, care este de 2%”, a spus el.
Salariile au crescut în zona euro, dar nu au crescut încă într-un ritm ”excesiv”, a spus de Guindos. Dar, a adăugat el, lecţia din stagflaţia observată în anii 1970 a fost că politica monetară trebuie să se concentreze pe evitarea efectelor de rundă a doua.
Inflaţia din zona euro este de 10,7%, cel mai ridicat nivel din istoria blocului, iar BCE şi-a majorat dobânda de referinţă la 1,5%, un nivel nemaivăzut din 2009, înainte de criza datoriilor suverane.
De Guindos a spus că nu poate specifica care va fi rata terminală a BCE, chiar dacă pieţele ”cere îndrumări”, dar banca centrală a trebuit ”să spună foarte clar că ne vom face treaba, că vom reduce inflaţia şi că vom creşte dobânzile la nivelul care este compatibil cu convergenţa inflaţiei la definiţia noastră de stabilitate a preţurilor.”
BCE a publicat miercuri o evaluare a stabilităţii financiare care a subliniat provocările cu care se confruntă întreprinderile şi gospodăriile din perspectiva economică slabă, inflaţia ridicată şi înăsprirea monetară. Aceasta susţine că guvernele trebuie să ofere sectoarelor vulnerabile sprijin direcţionat, fără a interfera cu normalizarea politicii monetare.
Economiştii prevăd că zona euro se îndreaptă către o recesiune profundă, pe fondul scăderii încrederii consumatorilor.
De Guindos a spus că băncile trebuie să fie ”prudente”, să evite să fie orbite de o creştere pe termen scurt a profitabilităţii din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor şi să se pregătească pentru potenţiala creştere viitoare a insolvenţei şi capacitatea redusă de rambursare a gospodăriilor.
Piaţa strânsă a forţei de muncă, cu şomajul aflat la un nivel scăzut istoric, a fost ”un factor pozitiv” – dar nu este garantat să continue în viitor, a continuat el.
Cu toate acestea, el a minimizat riscurile legate de tipul de fragmentare din zona euro care ar putea fi un indicator timpuriu al unei alte crize a datoriilor, observând că diferenţele dintre obligaţiunile suverane nu s-au lărgit semnificativ în ultimele luni şi că BCE are la dispoziţie noi instrumente anti-fragmentare.
El a mai spus că ţările din zona euro nu au văzut ”tipul de accidente pe care le-am văzut în Marea Britanie cu mini-bugetul” şi speră că nu nu vor avea loc, scrie News.ro.
