VIDEO Care este cea mai mare meteahnă a sistemului SGR, de returnare a ambalajelor

DE Florin Budescu | Actualizat: 22.08.2024 - 12:54
VIDEO Care este cea mai mare meteahnă a sistemului SGR, de returnare a ambalajelor - Foto: INQUAM PHOTOS/Ovidiu Micsik
VIDEO Care este cea mai mare meteahnă a sistemului SGR, de returnare a ambalajelor - Foto: INQUAM PHOTOS/Ovidiu Micsik

VIDEO Care este cea mai mare meteahnă a sistemului SGR, de returnare a ambalajelor. Peste 1,3 miliarde de ambalaje au fost colectate prin Sistemul de Garanţie - Returnare (SGR).

SHARE

VIDEO Care este cea mai mare meteahnă a sistemului SGR, de returnare a ambalajelor. Peste 1,3 miliarde de ambalaje au fost colectate prin Sistemul de Garanţie - Returnare (SGR), până în prezent.

Mircea fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a afirmat însă că se simte obligat să admită că sistemul are încă disfuncţionalităţi.

VIDEO Care este cea mai mare meteahnă a sistemului SGR, de returnare a ambalajelor

"Am sărbătorit nu demult PET-ul cu numărul un miliard. Astăzi, avem deja colectate peste 1,3 miliarde de ambalaje, prin Sistemul de Garanţie-Returnare, şi sperăm ca, foarte repede, să anunţăm şi ambalajul cu numărul două miliarde.

Zeci de mii de tone de ambalaje ajung acolo unde trebuie, respectiv în fabricile de reciclare şi citim aproape săptămânal ştiri legate de extinderea capacităţilor reciclatorilor de materii prime, fie de PET, fie de sticlă, fie de aluminiu, lucru care ne bucură pentru că înseamnă investiţii noi, locuri de muncă noi şi tehnologii atrase în România.

Ne bucurăm de beneficiile Sistemului de Garanţie-Returnare, în sensul în care am promis că vom lăsa o ţară mai curată decât am găsit-o.

Citeşte şi: Numărul uriaş de ambalaje returnate de români, la şase luni după debutului sistemului SGR

Deja, pe marginea drumurilor, pe albiile cursurilor de apă, în păduri şi în natură, în general, vedem mai puţine PET-uri", a spus Fechet.

Acesta a adăugat că un control tematic demarat la o serie de operatori economici a fost extins şi la compania RetuRO.

"Dincolo de toate aceste veşti bune, mă simt obligat să admit că sistemul încă are anumite disfuncţionalităţi pe care suntem obligaţi să le remediem.

Citeşte şi: Fechet, la Retail Summit: SGR-ul, cel mai bun lucru pentru gestionarea deșeurilor din ultimii 30 ani

Din acest motiv, alături de colegii de la Garda Naţională de Mediu şi de colegii de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, am avut un control tematic în luna iulie până în luna august, în care foarte mulţi operatori economici au fost verificaţi.

Nu în ultimul rând, controlul a fost extins şi la compania RetuRO, care de altfel a fost şi amendată.

E o amendă simbolică, însă încercăm să transmitem acest mesaj, respectiv cel legat de toată rigoarea, de toate obligaţiile pe care fiecare dintre noi le avem, indiferent dacă suntem cetăţeni, dacă suntem un comerciant mai mare sau mai mic, dacă suntem producători sau dacă suntem reprezentanţi ai companiei RetuRO, unde statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, are 20% din acţiuni", a precizat oficialul.

Refuz

Demnitarul a subliniat că una dintre cele mai mari disfuncţionalităţi a SGR se referă la refuzul comercianţilor din mediul rural de a prelua ambalajele de la client, deşi au perceput garanţia de 50 de bani.

"Principala disfuncţionalitate a sistemului este cea legată de preluarea ambalajelor în mediul rural, unde am constatat că, în multe situaţii, deşi acei comercianţi din comunele din România percep garanţia pentru că legea îi obligă să perceapă garanţia, atunci când clienţii acelui sat sau acelei comune mergeau înapoi la magazin să-şi recupereze garanţia respectivă, erau trataţi cu refuzul comerciantului de a rambursa garanţia, lucru care mie, personal, mi se pare foarte grav.

De foarte multe ori discutăm despre oameni în vârstă şi mai ales persoane aflate în imposibilitatea de a parcurge distanţe semnificative până la primul punct de colectare automată, aflat de cele mai multe ori în cel mai apropiat oraş.

Obligaţia rămâne a comerciantului

Vreau să transmit în continuare faptul că obligaţia rămâne a comerciantului de a prelua acele ambalaje şi principiul accesibilităţii, respectiv o distanţă nu mai lungă de 500 de metri sau 200 de metri chiar, în mediul urban, de care o persoană ar trebui s-o parcurgă în cel mai rău caz, până la un punct de colectare nu ar trebui să fie niciodată încălcat", a transmis ministrul de resort.

Trebuie spus şi că refuzul comercianţilor care nu sunt mari reţele de retail, inclusiv în Bucureşti de exemplu, nici nu se discută, este implicit. Dacă te duci la un magazin de cartier, îţi cumperi o apă plată de jumătate şi îi spui vânzătoarei că e obligat să preia ambalajele, chiar dacă nu are un aparat de compactat de la RetuRO, se uită la tine lung şi atât.

Potrivit ministrului, începând de joi, 22 august, cetăţenii care se confruntă probleme în cazul SGR pot trimite reclamaţii la numărul de telefon 0726.715.142, direct pe Whatsapp.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te