România mai are la dispoziție un timp foarte scurt pentru a-și atinge jaloanele și țintele asumate pentru a lua banii prevăzuți în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, orice jalon şi ţintă care nu au fost realizate până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România şi România poate chiar returna anumite fonduri, a atras atenția Celine Gauer, director general SG RECOVER - Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.
Comisia Europeană „urechează” Guvernul: Reformele PNRR, întârziate. România pierde miliarde €
„România, la fel ca şi celelalte ţări, arată că redresarea a funcţionat bine, rapid, un aspect pozitiv. Planul, dacă ne uităm, abordează toate provocările principale pentru ţară.
Planul, concepţia planului a fost foarte bună. Însă ce vedem acum şi acesta este principalul meu mesaj, în această dimineaţă, suntem la o răscruce.
Citește și: Peisaj dezolant și șantier aproape pustiu pe A3 Nădăşelu-Zimbor-Poarta. Se riscă banii din PNRR
2024 este un an absolut esenţial pentru ţară. Un an care va stabili succesul sau eşecul ţării. Am spus că am rambursat 9 miliarde (de euro -n.r.) pentru România şi este adevărat, dar trebuie să vedem ce a realizat România cu aceste fonduri.
Vorbeam despre 2,6 miliarde ( de euro - n.r). Multe plăţi au fost prefinanţare, plata a fost făcută, dar cu condiţia ca tot planul să fie implementat, altfel banii vor fi returnaţi. Deci, da, e bine, sprijină economia, dar aveţi grijă, pentru că condiţia este finalizarea implementării planului.
Şi cum merge? Am ajuns la cererea de plată numărul trei e bine, dar de fapt este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare", a spus Celine Gauer, director general SG RECOVER - Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, informează Agerpres.
Citește și: Ministrul Culturii recunoaște că România stă foarte prost la reabilitarea clădirilor istorice
România a implementat doar 107 din cele 507 jaloane şi ţinte din PNRR în 50% din timp. Mai are doar 29 de luni pentru 400 de jaloane şi ţinte. Care sunt principalele probleme
"Dacă vorbim despre reforme, am văzut reforme foarte importante adoptate: anticorupţie, energie, absolut esenţiale. Importante, trebuie menţinute în timp. Însă ce avem în faţa noastră? Reforme esenţiale, mai ales în domeniul fiscal.
România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Şi panelul pe teme fiscale va detalia. Deci această problemă, provocare a ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme", a afirmat Celine Gauer.
Ea a menţionat că trebuie rezolvată situaţia fiscală iar în cazul companiilor de stat este necesară o guvernanţă corespunzătoare.
"Situaţia fiscală trebuie soluţionată şi planul este doar un instrument pentru asta şi trebuie să facem asta acum, fiindcă 29 de luni e o perioadă de fapt foarte scurtă.
Un al 2-lea exemplu de reformă pe care o să-l dau este despre întreprinderile de stat care joacă un rol foarte important în economia românească. Este important să existe guvernanţă corespunzătoare, o funcţionare adecvată.
Citește și: 11 miliarde de euro deficit bugetar. Care este limita de la care nu se mai pot mări pensiile
Implementarea reformelor şi asigurarea unei funcţionări adecvate a economiei în acest domeniu este absolut esenţială.
Revenind la investiţii, 1,9 miliarde cheltuieli, foarte bine. Asta am înţeles de la domnul ministru, dar ce mai vedem?
Vedem şi că multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul.
Sigur, anul trecut am revizuit Planul, l-am ajustat, am încercat să abordăm provocările menţionate anterior în ceea ce priveşte blocajele şi contextul geopolitic foarte dificil. Am putut face asta anul trecut, dar la anul viitor nu vom mai putea, pentru că 2026 nu se îndepărtează, se apropie.
Ştiu că în această ţară sunteţi obişnuiţi cu politica de coeziune, cu n plus unu, n plus doi, n plus trei, cu mecanisme care să asigure absorbţia. Dar daţi-mi voie să vă expun foarte clar: aici avem o poveste foarte diferită, prelungirile nu se vor întâmpla", a declarat Celine Gauer.
Citește și: Siegfried Mureşan: Guvernul Germaniei este în urmă cu implementarea PNRR
Orice cerere de plată netrimisă până în august 2026 și orice jalon şi ţintă care nerealizate până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România
"Este o concluzie drastică, totul trebuie făcut acum, trebuie să acţionăm acum, nu există posibilitatea amânării sau prelungirii, pentru că timpul rămas este extrem de scurt până în 2026.
Mesajul meu este un mesaj al urgenţei şi o solicitare de sprijin.
Nu e vorba despre un guvern sau altul, este o chestiune care vizează întreaga ţară. Este important pentru toată lumea. De aceea este atât de important acest eveniment pentru că părţile interesate vor auzi despre progresele realizate. Avem toate ministerele de resort prezente.
Pot să vă asigur că comisia va fi de partea dumneavoastră pe tot parcursul acestui proces. Ştim că este dificil, ştim că este an electoral, ştim că există provocări şi vom face tot ce putem pentru a vă ajuta.
Dar, în esenţă, succesul sau insuccesul acestui instrument de dumneavoastră depinde şi vrem cu toţii să aibă succes, fiindcă e foarte important pentru ţară, pentru că aceste provocări abordate în Plan sunt provocările ţării şi trebuie soluţionate", a mai afirmat Celine Gauer.
Deficitul fiscal în România ar putea fi de 7% din PIB în 2024. Comisia Europeană, îngrijorată
Deficitul în România ar putea urca anul acesta la 7% din PIB, iar, noi, la Comisia Europeană suntem foarte îngrijoraţi de situaţia fiscală din România, a declarat Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice şi financiare, DG ECFIN, la Conferinţa anuală privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
"Vreau să spun că noi, la Comisie, suntem îngrijoraţi, nu, suntem foarte îngrijoraţi referitor la situaţia fiscală din România. Aşa cum ştiţi, România este acum într-o poziţie de deficit care ar fi trebuit corectat până la finalul anului acesta. Obiectivul pentru 2023 a fost un deficit mai mic pentru PIB.
Când ne-am uitat la cifre, în toamna anului trecut, am anticipat un deficit de peste 6. Acest deficit trebuia să scadă anul acesta, dar tendinţele merg într-o direcţie nepotrivită. Avem acum impactul reformei pensiilor, care este o reformă foarte bună, dar contribuie la deficitul de anul acesta.
În prima parte a anului am văzut o execuţie bugetară destul de deficitară, auzim despre creşteri de cheltuieli publice de anumite naturi şi adevărul este că acum vă vom trimite previziunile noastre în luna mai, dar mă aştept ca deficitul să fie undeva la 7% din PIB anul acesta.
Dacă avem 7% deficit fiscal, combinat cu deficitul curent de 7% pe conturi, nu este sustenabil şi reprezintă riscuri foarte mari pentru România pe viitor.
Ce este de făcut? În primul rând, 2024 este un an important. Ştim că este an electoral, dar este important acum pentru managementul bun al ţării să nu se facă mai mult rău", a declarat Declan Costello.
De asemenea, el a recomandat să continuăm să atragem bani europeni, să continuăm implementarea reformelor aferente cererii de plată numărul 3 din PNRR, în special cea pentru întreprinderi de stat.
"În al 3-lea rând, România trebuie să adopte un plan structural pe termen mediu şi lung ca parte din noua guvernanţă şi o parte centrală a acestui plan va fi o reformă fiscală ca parte din PNRR. Aşadar, folosiţi-vă de următoarele şase luni să lucraţi cu noi, cu banca, cu experţii, astfel încât să creaţi o reformă sustenabilă", a mai spus Declan Costello.
Deficitul bugetar este foarte mare
La rândul său, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a afirmat că problema României este mult mai complicată decât a altor ţări, pentru că deşi avem o datorie publică relativ mică, încă sub 50% din PIB, deficitul bugetar este foarte mare.
"Şi noi, la Consiliul Fiscal, considerăm că deficitul bugetar pentru acest an n-are cum să fie sub 6% din PIB, pentru că dacă încerci, aşa cum s-a încercat anul trecut, prin forţarea, tăierea drastică a cheltuielilor de capital, nu ai cum să rezolvi mare lucru.
Şi noi, chiar cu pachetul acesta de măsuri pentru 2024 fiscal care are aduce, hai să spunem, între 0,8 şi 1% din PIB, el e mâncat de alte creşteri de cheltuieli permanente.
Aici este marea noastră problemă, că noi prin ce facem, prin construcţiile bugetare, mărim cheltuielile permanente şi încercăm să compensăm impactul creşterii cheltuielilor permanente, care uneori sunt justificate. (...)
În timp ce cheltuielile permanente cresc ca o certitudine, îmbunătăţirea colectării este un deziderat şi aici eu consider că este o slăbiciune atât a construcţiei PNRR-ului, cât şi a execuţiilor bugetare", a susţinut Dăianu.
În opinia sa, problema României este că, din punct de vedere al sustenabilităţii fiscal-bugetare, ea are un deficit structural foarte mare, pe fondul unor venituri fiscale foarte mici, care includ şi contribuţii.
"Deci, eu ce cred - şi asta este o problemă a tuturor - este că trebuie să schimbăm şi regimul fiscal. Şi eu cred că recomandările Băncii Mondiale, OCDE-ului, Fondului Monetar, ale dumneavoastră, ale Comisiei au sens şi trebuie să modificăm regimul fiscal, inclusiv dacă e cazul să introducem o impozitare progresivă", a adăugat el.
România a primit 9,3 miliarde € din PNRR, 30% din fondurile alocate
România a primit deja 9,3 miliarde de euro din PNRR, 30% din fondurile alocate, în contul pre-finanţării şi al primelor două cereri de plată validate de Comisia Europeană, a declarat Mara Roman, şefa adjunctă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR.
"România a primit deja 9,3 miliarde de euro din PNRR, 30% din fondurile alocate, în contul pre-finanţării şi al primelor două cereri de plată validate de Comisia Europeană.
Vedem deja în ţară proiecte finanţate de PNRR, proiecte în beneficiul direct al cetăţenilor României.
Astfel, se lucrează la Autostrada Unirii cu sprijinul Uniunii Europene; România se reîmpădureşte, cu sprijinul Uniunii Europene; infrastructura şcolară se dezvoltă şi se digitalizează, cu sprijinul Uniunii Europene; clădiri publice şi rezidenţiale sunt renovate, consolidate seismic şi devin mai eficiente energetic cu sprijinul Uniunii Europene.
Important este ca toţi banii europeni din PNRR să ajungă în economie şi ca proiectele angajate să fie finalizate până în 2026.
Comisia Europeană este şi va rămâne un partener constant al României în procesul de implementare a Planului Naţional dar şi dincolo de el în ceea ce realizăm împreună, zi de zi, în cadrul proiectului european", a spus Mara Roman.
Ea a menţionat că România s-a angajat prin PNRR, prin intermediul a 507 ţinte şi jaloane de îndeplinit până în 2026, la un amplu proces de investiţii şi reforme structurale.
"Acestea sunt menite să susţină Romania şi celelalte state membre în procesul de redresare după multiplele crize cu care Uniunea Europeană s-a confruntat in ultimii ani, dar şi să aşeze România ferm pe traiectoria viitorului şi a unei economii competitive digitale şi sustenabile, în beneficiul cetăţenilor.
Trăim într-un context geopolitic complicat, căruia la nivelul Uniunii Europene i se adaugă provocări demografice, provocări legate de combaterea şi adaptarea la schimbările climatice şi de impactul economic al acestora.
Astfel, aşezarea statelor membre pe un fundament economic solid este crucială pentru rezilienţa Uniunii în faţa provocărilor de orice natură cu care ne-am putea confrunta pe viitor.
Este importantă şi pentru România, unde rezilienţa economică şi societală sunt factori importanţi de stabilitate, în condiţiile în care ţara se află în vecinătatea directă a războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina", a afirmat Mara Roman.
Ea a mai declarat că PNRR reprezintă o oportunitate istorică pentru societatea şi economia României. România are la dispoziţie 28,5 miliarde de euro pentru realizarea de reforme şi investiţii in digitalizarea administraţiei, în reformarea sistemelor educaţiei şi a sănătăţii, în simplificarea administrativă pentru mediul de afaceri.
PNRR include în acelaşi timp soluţii pentru asigurarea unui transport urban nepoluant, pentru producţia de energie curată sau creşterea eficienţei energetice. Acestea pot genera valoare adăugată în România, creând locuri de muncă, noi aptitudini şi venituri la buget.
În acelaşi timp, tranziţia verde are în contextul războiului din Ucraina o importantă valenţă de securitate.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene recunoaște: Anumite jaloane şi ţinte din PNRR au viteză, altele sunt în întârziere
"Doamna Gauer (Celine Gauer, director general SG RECOVER - n.r.), ca şi mine, a prezentat stadiul şi prezentăm astăzi stadiul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Anumite jaloane şi ţinte au viteză, alte jaloane şi ţinte sunt încă în întârziere. Această întârziere trebuie recuperată. Planul per ansamblu este în progres faţă de anul trecut. Acest lucru trebuie văzut.
Suntem la jumătatea cadrului de finanţare pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, toate ţările sunt la jumătate, iar noi, România, ne situăm undeva în media Uniunii Europene cu privire la progres", a spus Adrian Câciu, întrebat de jurnalişti despre afirmaţiile făcute de Celine Gauer, potrivit cărora cererea cu numărul 3 este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm, relatează Agerpres.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menţionat că în acest moment nu există niciun risc în ceea ce priveşte Planul, dar România trebuie să se ţină de implementarea lui, iar investiţiile trebuie realizate.
"Avem investiţii contractate de 36 de miliarde de euro, trebuie să meargă în continuare şi să facă execuţia acestor investiţii. Nu mai e vorba de contractare, avem contracte, trebuie doar puse în aplicare", a declarat Adrian Câciu.
Întrebat de jurnalişti care sunt problemele din acest moment, ministrul a precizat că sunt patru jaloane "în discuţie", amintind guvernanţa corporativă şi plafonul pentru microîntreprineri.
"Este jalonul cu guvernanţa corporativă, care ţine de Secretariatul General al Guvernului, dar, evident, astăzi vor fi discuţii tehnice cu Secretariatul General al Guvernului.
Guvernanţa corporativă se referă la modul în care se selectează board-urile companiilor de stat, pe de o parte, pe de altă parte, la AMEPIP înţeleg că nu mai sunt probleme, dar astăzi avem clarificarea tehnică cu experţii Comisiei.
Nu noi, de la Ministerul Fondurilor Europene, ci cei de la SGG vor fi de faţă. Sunt jaloanele pe energie. Avem din cererea de plată numărul doi, care trebuie închisă, pe de o parte, dar şi guvernanţa corporativă pe companiile din energie.
Este jalonul cu microîntreprinderile pe care noi îl considerăm îndeplinit. Comisia are o serie de observaţii cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată o microîntreprindere", a afirmat Adrian Câciu.
El a spus că reformele din PNRR trebuie să îşi păstreze scopul, iar modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat.
Adrian Câciu consideră că, în ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, nu mai încape îndoială că sunt progrese remarcabile făcute cel puţin în ultimul an.
"Pe de o parte, contractarea la nivelul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă se ridică la acest moment, vorbesc de valoare totală, la 36 de miliarde de euro, din care alocare, să zic aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 21 de miliarde.
Dar avem contracte pe investiţii de 36 de miliarde de euro. Este imperios necesar ca aceste contracte să se întâmple în interiorul perioadei de până în 2026, până în august, pentru a putea fi susţinute financiar, pentru ca ele să nu creeze o problemă în zona fiscal-bugetară. Şi aici lucrăm îndeaproape, iar misiunea noastră nu este singulară, este împreună cu Comisia Europeană, cu toţi coordonatorii de reformă, să grăbească viteza de realizare a investiţiilor.
Pe de altă parte, implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie făcută cu realism şi pragmatism. A fost o critică anul trecut când am modificat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: de ce anumite elemente din Planul iniţial au dispărut? Pentru că nu se puteau realiza în timpul avut la dispoziţie.
Nu înseamnă că nu se vor realiza cu alte fonduri, dacă găsim în Politica de Coliziune sau fonduri atrase", a declarat Adrian Câciu.
El a spus că România are în cont 9,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că avem deja primite 33,1% din fondurile alocate.
Din aceste fonduri alocate României, sunt cheltuite în jur de 2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că aproape 20% din banii primiţi sunt şi bani absorbiţi.
"Pe de altă parte, avem depusă cererea de plată numărul 3 şi lucrăm la cererea de plată numărul 4.
Mai sunt, evident, anumite elemente de clarificat şi la cererea de plată numărul 3, unde coordonatorii de reformă vor veni în continuare cu argumente şi discuţii tehnice cu partenerii din Comisie.
Ceea ce pot eu să vă spun ca mesaj este că toate reformele vor fi implementate. Acum, important la o reformă este obiectivul.
Calea prin care reforma se face poate fi adaptată, din punctul meu de vedere, la context, la suportabilitate, dar obiectivul structural trebuie să rămână acelaşi.
Dacă ne atingem obiectivul structural cu privire la reformele prinse în PNRR, consider că scopul a fost atins prin acest plan, care strânge laolaltă toate reformele de care România are nevoie.
Ce pot să vă mai spun este că aceste reforme vor fi realizate nu numai pentru că sunt prinse în PNRR, ci pentru că România s-a angajat într-o traiectorie de accedere la Organizaţia OCDE, la organizaţia, să zic aşa, a celor mai dezvoltate ţări, pentru că România în 2026 va fi mult mai dezvoltată decât este în 2024, aşa cum în 2024 este mult mai dezvoltată de cât a fost în 2020", a mai spus Adrian Câciu.
Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat, miercuri, 20 martie, conferinţa anuală privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Temele principale s-au referit la stadiul de implementare al planului la jumătatea perioadei de programare, precum şi sprijinirea stabilităţii fiscale şi a dublei tranziţii verzi şi digitale prin PNRR.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene pe 15 decembrie cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR care o valoare totală de 2.669.705.062 euro (1.858.678.580 euro sub formă de granturi şi 811.026.482 euro sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.
