Cum să faci dacă nu îţi ajung niciodată banii de pe o lună pe alta? Unde greşeşti? După ce ai stat lihnit de foame vreo două săptămâni, apare salariul şi, odată cu el, faci greşelile.
Prima conexiune-reflex pe care o comite creierul tău este "Hai la shopping!", iar odată ajuns la locul faptei apare a doua eroare: "Uite ce frumos!".
Cum să faci dacă nu îţi ajung niciodată banii de pe o lună pe alta? Unde greşeşti?
După o săptămână de veselie, ajungi pe roata de rezervă. Între timp, ţi-ai plătit dările la stat şi celelalte plăţi obligatorii şi la orizont apar noi nori negri: se termină banii, oricât de mulţi ai avea.
Puiul crocant cu alune de la Chinezesc a fost bun, vinul chilian aşijderea, nu mai vorbesc despre felul în care te-ai cinstit, lucrând pe laptop, dintr-o cafeterie superbă, la masă cu alţi trei confraţi de obicei. Dar ce faci acum şi, mai ales, unde greşeşti?
Prima dată, ia o foaie de hârtie şi un pix, ori deschide un spreadsheet, pe laptop, şi fă un tabel. Este foarte important să ai în faţă, sintetic, situaţia, ca să o ţii sub control. Vei spune: "Da, dar ce farmec mai are viaţa, dacă o sintetizezi într-un tabel?".
Citeşte şi: Două „lovituri” de peste 100.000 de euro în Iași. Escrocherii cu pretinse vânzări de acțiuni
Iar răspunsul este simplu: vei afla ce farmec are viaţa când vei fi prosper, vei economisi, vei investi şi îţi vei asigura viitorul. Situaţia nu o ţii sub control dacă o ai în capul tău, pentru că mintea ta este un instrument subiectiv, supus presiunilor, stresului, sentimentelor, ideilor spontane, ori ciudate.
Regula 50/30/20
Asta înseamnă: 50% pentru cheltuieli obligatorii şi uzuale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii și investiții.
La categoria cheltuielilor obligatorii, include lumina, întreţinerea, gazul, telefonul, Internetul, chiria (dacă e cazul) etc. La cele uzuale, ai mâncarea, sanitarele, consumabilele. Toate se programează, pe cât posibil, inclusiv cheltuielile zilnice.
Mai întâi, pune bani deoparte
Mai întâi, trebuie să pui bani deoparte. 20% din venitul tău lunar. După ce ai făcut-o, cheltuie din ce a rămas disponibil. Dacă pui bani deoparte, îi economiseşti.
Economiile se fac pentru perioadele în care nu ai bani sau nu mai ai atât de mulţi bani şi pentru investiţii. Acestea sunt, finalmente, tot pentru perioadele de timp când nu ai bani sau ai mai puţini.
Citeşte şi: Cum trăiești două săptămâni cu 100 de lei? Toate trucurile de care te poți folosi
Cea mai simplă perioadă a vieţii în care nu ai bani sau ai mai puţini e când nu ai loc de muncă. Atunci, foloseşti economiile făcute.
Cea mai bună perioadă a vieţii în care nu mai ai atât de mulţi bani este cea în care nu mai eşti în Muncă, ci la pensie. Atunci, veniturile tale scad - evident, dacă nu ai pensie specială, dar aceea e altă poveste.
Amână 24 de ore
Amână cumpărarea a orice timp de 24 de ore. Notează-ţi de exemplu în Google Keep numele a ce vrei să-ţi cumperi, preţul şi sursa achiziţiei. Gândeşte-te dacă sigur ai nevoie de acel lucru sau cumva este o plăcere pe care vrei să ţi-o faci.
Dacă ai nevoie, e la 50%. Dacă e o plăcere, o dorinţă, e la 30% din venit, în altă secţiune. Calculează. Merită? Dacă merită, caută, poate găseşti un preţ mai scăzut. Un stick de telefon poate fi resigilat. Un telefon nu, se poate strica rapid.
Citeşte şi: Un bărbat care este milionar, trăiește din gunoaie și cheltuie doar 5 euro pe lună. De ce face asta?
Asigură-te că ai nevoie de acel lucru. După ce îl vei cumpăra, oricât de folositor sau frumos e, vei descoperi că nu îţi aduce fericirea. Fericirea e în tine, nu în lucruri. Lucrurile sunt pentru a te deplasa mai rapid spre fericire.
Economisirea şi fondul de urgență
Prin economisirea a 20% din venit, trebuie să ajungi să ai un fond de urgenţă de trei până la şase salarii lunare. Calculul simplu îţi arată că asta se întâmplă în 15 - 30 de luni, adică într-o perioadă de timp de un an şi trei luni, până la doi ani şi jumătate.
Evident, din momentul în care ai acest fond de urgenţă, nu dai petrecere şi îl cheltui. Ţii banii. O parte, îi investeşti. Instrumentele investiţionale sunt o altă discuţie, separată.
Cost mare - cheltuieli mici
Să zicem că în fiecare zi îţi cumperi doi covrigi, de 5 lei. Într-o lună, te costă 150 de lei. Într-un an, te costă 1.800 de lei. Cheltuieli zilnice mici. Cost anual mare.
Întrebarea nu este dacă să nu cumva ar fi mai bine să nu îţi mai iei covrigi deloc, ci câţi să-ţi cumperi, pentru că s-ar putea ca prea mulţi covrigi să nu îţi facă bine la sănătate.
Important este aşadar să nu faci excese, nu să pofteşti la covrigi. Poate că, mai apoi, covrigii sunt prea dulci. Iarăşi nu e bine, dai în diabet. Poate că bei prea multă Coca-Cola, care este clar că nu face bine în cantităţi prea mari.
Informează-te
Apelează la un specialist, care îți poate oferi soluții financiare. Dacă vrei să investeşti, nu o faci fără să discuţi cu cineva de meserie. Dacă vrei să investeşti pe Bursă, ai o anumită sumă minimă, de la care poţi să o faci.
Dacă vrei să-ţi faci o asigurare de viaţă multianuală cu participare la profit, trebuie să discuţi cu un consultant în asigurări, care îţi va spune care este prima lunară pe care o vei plăti, pentru ca, la finalul contractului, să ai suma asigurată dorită.
Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea
La fel, dacă este vorba despre o pensie facultativă. Câţi bani obţii la finalul contractului? Merită sau sunt prea puţini? Ai disponibil financiar pentru asta? Pensiile facultative sunt scumpe.
Lista de cumpărături
Treaba retailerilor este să-ţi scoată ochii cu produsele lor. Treaba ta este să ai lucrurile sub control. Când mergi prin hypermarket şi capetele de raft sar pe tine, pline cu oferte, uită-te pe lista pe care ţi-ai făcut-o.
Aceea este ceea ce trebuie să cumperi, nu altceva.
Îndatorarea
Gradul optim de îndatorare este între 30% și 50% din venitul lunar. Gradul optim de îndatorare preferat de Comisia Europeană, pentru statele sale membre, este de cel mult 50%. Peste, intră în funcţiune diferite alarme, apoi procedura de normalizare.
La fel, în cazul unei persoane fizice. Dacă ai un venit de 10.000 de lei lunar şi un pasiv de 6.000 de lei (60%), ai o problemă serioasă. Pasivul tău trebuie să fie de maximum 3.000 - 5.000 de lei lunar (30% - 50%).
Evident, depinde de ordinul de mărime. Dacă venitul tău lunar e de 30.000 de lei, poţi plăti un pasiv de 18.000 de lei lunar şi trăieşti bine cu restul de 12.000 de lei, ba, chiar mai pui şi deoparte. Dar chiar şi atunci trebui să te gândeşti: "Cât pot să o ţin aşa? Când trebuie să micşorez pasivul şi cum anume o fac?".
Training de credit
Pune deoparte timp de 3 până la 6 luni suma pe care ştii că o vei avea de rambursat lunar, dacă îţi vei face creditul, pentru a afla dacă poți să susţii rata la credit.
Este cel mai simplu exerciţiu personal pe care îl poţi face, dacă vrei să iei un credit. Dar cel mai simplu lucru este să nu iei un credit, dacă ai încotro. Exemplu simplu: Vrei să iei un credit, ca să-ţi iei un smartwatch sau un aspirator de maşină de 500 de lei?
Ok. Ştii că, la finalul contractului de creditare, IFN-ul prin care se derulează împrumutul îţi va lua cel puţin 1.000 de lei? Nu ştii, că plăteşti lunar o sumă care ţi se pare minusculă, dar la final pierzi bani. Mai bine cu banul jos, nu?
Optimizează cheltuielile
Compară, negociază, renunță la serviciile care nu aduc valoare adăugată. Cel mai simplu este să calculezi ce se întâmplă dacă telefonul mobil e la o companie, cablul tv la o altă companie şi Internetul la alta.
Nu cumva având contract cu o singură companie economiseşti bani? Fă calcule, pe avantaje - dezavantaje, pentru că, pe de altă parte, se spune că nu e bine să-ţi ţii toate ouăle-ntr-un singur coş.
