Guvernul de la Roma a dat o lovitură surprinzătoare băncilor din Italia şi a provocat o undă de şoc în tot sectorul bancar din Europa, după ce a decis luni, 7 august, introducerea unui impozit populist de 40% pe profiturile obţinute de bănci prin creşterea ratelor dobânzilor. Anterior, le reproşase creditorilor că nu au recompensat depozitele.
Motivația mișcării-șoc a Guvernului Italiei este că ratele oficiale ale dobânzilor, crescute considerabil, au generat profituri record pentru bănci, deoarece costul împrumuturilor a crescut, în timp ce creditorii s-au abţinut să recompenseze clienţii mai mult pentru depozite.
Iar Guvernul de la Roma a spus că doreşte să folosească veniturile astfel obţinute pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu costul vieţii, cum ar fi deţinătorii de credite ipotecare.
Citește și: Ciucă, despre impozitarea multinaționalelor: „Toți cei care fac profit în România să plătească taxe”
Decizia populistă a Guvernului Italiei, de a impozita cu 40% profiturile băncilor, prăbușește bursele
Acţiunile marilor bănci italiene, Intesa Sanpaolo, Banco BPM şi UniCredit, au scăzut imediat cu 6,5%-9%. Indicele FTSE MIB al bursei din Milano a scăzut cu 2,12%.
Băncile italiene au tras în jos şi indicele european (.SX7E) cu 3,3%, în condiţiile în care a cântărit şi retrogradarea de către Moody's a unor bănci americane. Indicatorul era pe cale să înregistreze cea mai mare scădere zilnică de la turbulenţele din sectorul bancar din martie, când Credit Suisse s-a prăbuşit, scrie Reuters.
Repercusiunile au atins şi Deutsche Bank şi Commerzbank din Germania, BNP Paribas şi Credit Agricole din Franţa, alături de creditori spanioli precum Santander. Toate acţiunile acestora au scăzut cu peste 4%.
Citește și: Scăderea ratingului SUA să fie începutul unor corecții de durată la bursă ?
Euro a scăzut cu 0,5% marţi, în timp ce piaţa instrumentelor derivate a arătat că un indicator al riscului de credit în sistemul bancar din zona euro a înregistrat cea mai mare creştere într-o singură zi de la jumătatea lunii iulie.
"Aceste intervenţii guvernamentale din Europa nu contribuie la asigurarea stabilităţii necesare pentru a reduce prima de risc ataşată zonei euro. Nu este doar un lucru italian, Spania a făcut acelaşi lucru anul trecut", a declarat Gilles Guibout, şeful strategiilor de acţiuni la Axa Investment Managers din Paris.
Indicele paneuropean Stoxx 600 s-a închis în declin cu 0,2% mai jos, marți, băncile scăzând cu 2,7%, conducând pierderile, majoritatea sectoarelor fiind pe roşu.
Indicele german DAX a coborât cu 1,1%, CAC 40 al bursei din Paris cu 0,7%, iar FTSE 100 al bursei din Londra a pierdut 0,365, relatează News.ro, citând Reuters.
Citește și: Produsul rămas cu același preț după „ieftinirea” guvernului. Scăderi sub așteptări la ouă și lapte
Impozitul de 40% pe profiturile băncilor din Italia i-a surprins și pe unii membrii ai Guvernului de la Roma
Guvernul premierului italian Giorgia Meloni lansase ideea impozitării profiturilor băncilor la începutul anului, dar a părut apoi că ar fi renunţat la acest plan. De atunci, însă, rezultatele economice slabe din primul semestru și profiturile în creștere ale băncilor au readus problema în atenţie şi au determinat Guvernul Meloni să acţioneze chiar înainte de vacanţa politică de vară.
O sursă guvernamentală a declarat că mişcarea a fost o surpriză chiar şi pentru unii miniştri la şedinţa de luni seară a cabinetului.
O a doua sursă a precizat că guvernul a intenţionat "să pedepsească comportamentul incorect al băncilor".
Creditorii din Italia au transferat deponenţilor în medie doar 12% din creşterea ratelor, faţă de 22% în zona euro, a calculat Jefferies.
"Trebuie doar să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului pentru a realiza că nu este vorba doar de câteva milioane, ci de miliarde", a declarat vicepremierul Matteo Salvini într-o conferinţă de presă susţinută la Roma luni seara târziu.
"Dacă (este adevărat că) povara care derivă din costul banilor s-a dublat pentru gospodării şi întreprinderi, ceea ce primesc titularii de conturi curente cu siguranţă nu s-a dublat", a adăugat Salvini.
Ce calcule și-a făcut Guvernul de la Roma cu supraimpozitarea băncilor
Italia va aplica taxa din 2023, iar băncile vor plăti sumele până la 30 iunie 2024. Măsura se aplică la marja netă de dobândă (NIM), o măsură a venitului provenit din diferenţa dintre ratele la credite şi cele la depozite.
Italia va impozita 40% din NIM-ul obţinut în 2022 sau 2023 - în funcţie de care sumă este mai mare - vizând creşterea anuală peste pragurile stabilite la nu mai puţin de 5% pentru 2022 şi 10% pentru 2023. Conform proiectului iniţial, pragurile erau de 3% şi 6%.
La sfârşitul lunii trecute, Intesa a declarat că se aştepta să încaseze peste 13,5 miliarde de euro în acest an numai din NIM-ul său.
Toţi principalii creditori italieni au raportat rezultate mult mai bune decât se aşteptau pentru primele şase luni şi şi-au îmbunătăţit perspectivele de profit datorită ratelor mai mari.
Spre deosebire de omoloagele din alte câteva ţări europene, băncile italiene nu au perceput niciodată taxe pentru depozite atunci când ratele oficiale au scăzut sub zero. De când au crescut ratele, acestea au redus costurile conturilor curente, dar au refuzat să recompenseze numerarul deţinut în acestea, spunând că banii sunt pentru utilizarea zilnică şi nu pentru investiţii.
Pe baza unor estimări preliminare, analiştii Citi au calculat că taxa ar putea şterge aproape o cincime din veniturile nete ale băncilor italiene în 2023, iar Bank of America a estimat încasări de 2-3 miliarde de euro pentru guvern.
Surse au declarat că Trezoreria italiană se aşteaptă să încaseze până în 3 miliarde de euro din această măsură. Această sumă ar fi similară celor 2,8 miliarde de euro strânse în mod similar dintr-o impozitare neaşteptată impusă anul acesta pentru companiile energetice.
Băncile italiene crescuseră cu 50% în ultimul an, depăşind o creştere de 20% a sectorului european.
