Citește și: 20.000 $ costă minutul de întârziere la metroul din Tokio. Mecanicul dă în judecată compania de stat
Trenurile operate pe magistralele de metrou ale Metrorex nu circulă la întâmplare, ci după un program foarte bine stabilit.
Citește și: Valul de căldură și seceta a cauzat incendii de vegetație în toată Europa
Potrivit „Raportului de activitate” alș Metrorex, consultat de Newsweek, garniturile de tren vin la intervale de timp diferite în orele de vârf pe anumite magistrale.
Pe unele magistrale, între sosirea trenurilor de metrou, ar trebui să treacă doar 3 minute. Este vorba de Berceni - Pipera.
Pe Eroilor - Romancierilor, trenurile trebuie să vină la 6 minute, iar pe Anghel Saligny - Preciziei tot la 6 minute.
Între Republica și Dristor trenurile vin la intervale de 5 - 7 minute.
Între Gara de Nord și Străulești se circulă în intervale de 7 - 11 minute.
Lucruile stau foarte rău pe magistrala nou deschisă Romancierilor - Râul Doamnei, unde în orele de vârf trenurile ar trebui să vină la 11 minute.
Cel mai prost se circulă pe Republica - Pantelimon unde trenurile vin la 18 minute.
Trafic foarte mare
„Deşi metroul acoperă numai 4 % din lungimea întregii reţele de transport public a capitalei, prin faptul că oferă o capacitate superioară de transport în condiţii de confort şi siguranţă a călătorilor, prestaţia acestuia reprezintă în medie 20% din volumul total de călători ce utilizează mijloacele de transport în comun... În condiții normale metroul bucureştean
transportă în medie cca 500.000 de călători pe zi şi peste 15 milioane călători într-o lună”, se arată în raport.
În ultima vreme, tot mai multă lume se plânge, în spațiu virtual, iar imaginile postate confirmă aceste aspecte, de faptul că trenuile de metrou sosesc la intervale mari de timp. În acest moment, România a intrat în valul al șaselea de coronavirus, ieri înregistrându-se cel mai mare număr de infectări din ultimele 6 luni. Cum masca nu este obligatorie la metrou și majoritatea nu o poartă, înghesuiala pricinuită de faptul că trenurile vin la intervale mari de timp fac din stațiile și din garniturile de metrou posibile focare de infecție cu coronavirus.
Ce spunea Metrorex că face în primul val COVID și nu mai e valabil în al șaselea
„Metrorex are un plan de acţiune bine stabilit în situaţia supraaglomerării staţiilor de metrou la orele de vârf de trafic. Astfel, în aceste perioade se circulă cu toată flota de trenuri existentă. În perioadele cu vârf de trafic va fi evitată sosirea simultană a trenurilor la peroanele staţiilor unde se înregistrează un trafic mai mare de călători.
âDe asemenea, a fost introdus suplimentar, personal de conducere a trenurilor pentru micşorarea timpilor de întoarcere a trenurilor la capetele de magistrale, prin preluarea rapidă a comenzilor de la posturile opuse de conducere a trenurilor", anunța Metrorex în martie 2020.
Astăzi, sosirea trenurile la intervale scurte nu mai e o prioritate.
Newsweek România a cerut Metrorex și Ministerului Transporturilor explicații pentru neajunsurile semnalate de călători. Nu am primit răspuns.
„Fotografie realizată la stația de metrou Lujerului.
Practic, acest tren arată așa, plin până la refuz, numai după 3 stații. Probabil cei care vor încerca să se urce de la Politehnica sau alte stații, nu vor mai fi atât de norocoși”, a scris un călător care a atașat poza de mai jos.
Coadă la metrou în timpul zilei.
Trenurile de metrou circulă la intervale de aproximativ 10 minute pe toate magistralele. Metrorex nu a plătit datoriile către Alstom România, firma care face mentenanța ramelor de metrou.
Foto: Alexandru Lancuzov, RRA
Asta nu mai e metrou, e o gluma sinistra. 11 minute pe ecran plus alte trei minute de cand a plecat precedentul tren (se vede in fundal, pe afisaj) = interval de succedare de 14 minute pe M1, a scris cineva pe FB.
Metrorex și-a propus lucruri mărețe, dar nu le realizează
„La nivel strategic, scopul principal al dezvoltării infrastructurii de metrou se corelează cu obiectivele strategice ale dezvoltării sistemului de transport public urban din București, respectiv:
- Creșterea eficienței economice prin alocarea eficientă a resurselor limitate;
- Îmbunătățirea accesibilității sistemului de transport urban;
- Reducerea congestiei rutiere, precum și reducerea întârzierilor și a duratei călătoriilor;
- Creșterea siguranței rutiere prin reducerea pierderilor de vieți și a numărului de accidente;
- Reducerea impactului mobilității urbane asupra mediului”, arată Raportul mai sus amintit.
