Germania este în criză. De ce protestează fermierii europeni. Pentru unii fermieri, care se luptă deja să plătească mai mult pentru că poluează, este un pas prea mare. Germania este ultimul stat care se confruntă cu furia fermierilor răscolind ţara.
Coloanele de tractoare care au blocat drumurile în Germania, provocând haos în orașe și dureri de cap pentru navetiști, sunt ultimul val dintr-o serie tot mai mare de manifestări de furie împotriva eforturilor de a proteja natura Europei de poluarea provocată de ferme.
Germania este în criză. De ce protestează fermierii europeni
În ultimii ani, fermierii din vestul Europei s-au luptat cu o ferocitate din ce în ce mai mare, împotriva politicilor de protejare a planetei, despre care ei spun că sunt prea scumpe.
În Țările de Jos, unde reacția a fost cea mai puternică, o hotărâre judecătorească privind emisiile de azot, din 2019, a declanșat proteste furioase, repetate, față de eforturile guvernului de a închide fermele și de a reduce numărul de animale din cele rămase.
În Belgia, lupte similare au dus la convoaie de tractoare intrând în Cartierul European din Bruxelles, în martie, anul trecut.
Citeşte şi: Cum s-au încheiat protestele transportatorilor? Problemele în trafic vor continua
În Irlanda, care a avut proteste mai mici, fermierii de lactate, supărați pe restricțiile privind azotul, au demonstrat cu vitele lor în birourile a trei miniștri, luna trecută. Spania și Franța nu au scăpat.
În urma celui mai secetos an înregistrat, fermierii au ieșit pe străzile din Madrid, în ianuarie 2023, după ce guvernul a anunțat planurile sale de a restricționa cantitatea de apă pe care o pot lua din râul Tagus, lovit de secetă.
Luna următoare, fermierii francezi au intrat cu tractoare în Paris, pentru a protesta împotriva interzicerii pesticidelor. Acum lupta a venit rândul celei mai mari economii a Europei.
Citeşte şi: Protestele transportatorilor au blocat mai multe drumuri din țară. Unde sunt cele mai mari probleme?
Economia Germaniei s-a mişorat anul trecut, pentru prima dată de la debutul pandemiei de Covid-19, au arătat luni datele oficiale, crescând riscul unei contracții economice în Zona Euro.
PIB-ul a fost cu 0,3% mai mic anul trecut, decât în anul precedent, potrivit Oficiului Federal de Statistică al Germaniei Destatis.
„Dezvoltarea economică generală a încetinit în Germania, în anul 2023, într-un mediu care continuă să fie marcat de crize multiple”, a anunţat Ruth Brand, președintele Destatis, conform CNN.
Citeşte şi: Negocieri tensionate între fermieri și ministrul Agriculturii. Care este rezultatul negocierilor
Deși inflația a scăzut, prețurile rămân ridicate în întreaga economie și au împiedicat creșterea economică, a adăugat ea. „Creșterea ratelor dobânzilor și scăderea cererii interne și externe și-au avut, de asemenea, efecte”, a spus Brand.
PIB-ul a scăzut și el în T4, cu 0,3% față de trimestrul precedent, potrivit unei estimări preliminare a biroului de statistică.
Aceasta a urmat unei perioade de stagnare, în perioada de trei luni până la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce înseamnă că Germania a evitat o recesiune în a doua jumătate a anului, definită ca două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului.
Gunoi de grajd pe străzi, în Berlin
Datele stau chiar mai rău pentru întreaga Zonă Euro, deoarece Germania este cea mai mare dintre cele 20 de economii ale sale.
După ce fermierii furioși au aruncat gunoi de grajd, pe străzile din Berlin, în decembrie, guvernul german a atenuat planul de reducere a subvențiilor pentru motorina de la vehiculele din parcul auto al fermierilor.
Foto: Profimedia Images
Însă grupurile de lobby îi împing pe guvernanţi să anuleze complet planul. Joachim Rukwied, președintele asociației fermierilor germani, a anunţat luni că 100.000 de tractoare au ieșit în stradă, pentru o săptămână de proteste, conform The Guardian.
Radicalizare
„Fermierii au trimis astăzi un semnal clar guvernului federal să retragă complet majorările de taxe planificate”, a spus Rukwied.
Pentru unii fermieri, povara de a plăti pentru mai mult din poluarea pe care o generează este un pas prea departe, după o criză energetică și o pandemie care i-a lăsat pe mulți fără rezerve financiare.
Unii se simt suprasolicitați de reguli și subevaluați de locuitorii orașului, care mănâncă hrana pe care ei o cultivă, fără să știe de unde provine.
Foto: Profimedia Images
În giganții agricoli, precum Țările de Jos și Franța, fermierii și-au exprimat frustrarea față de presiunea guvernelor de a produce mai puțin, după ani de încurajare pentru a face mai mult.
Criterii
Activiștii de mediu spun că nu doresc să reducă subvențiile pentru fermieri, ci le cheltuiesc într-un mod mai puțin distructiv. Sascha Müller-Kraenner, șeful grupului de campanie Environmental Action Germany, a cerut ca fiecare euro subvenționat pentru agricultură să vină însoțit de criterii ecologice și sociale.
„Avem nevoie de o politică de subvenții mai bună, care să obțină mai mult pentru veniturile agricole, protecția climei și natură, cu aceleași fonduri”, a spus el. „Subvențiile care sunt dăunătoare climei trebuie eliminate treptat”, a explicat el.
Între timp, oamenii de știință au subliniat daunele care vor fi cauzate fermelor, deoarece poluarea va face clima mai puțin prietenoasă cu oamenii.
