Autoritățile inaugurează cu surle și trâmbițe fiecare nouă bucată de autostradă, dar România are în continuare cea mai subdezvoltată infrastructură rutieră din UE.
Pragul psihologic de 1.000 km de drumuri de viteză (autostrăzi și drumuri expres) a fost depășit abia în toamna lui 2023, la mai bine de 33 de ani de la Revoluție.
Iar acum, în august 2024, România ajunge la 1.111 km de autostradă, deși de-a lungul anilor s-au promis mii.
România ajunge la 1.111 km de autostradă în august 2024
„Gata până la A2, în sfârșit. Mâine, 31 iulie, se deschide traficul pe Autostrada A0 Sud între nodurile cu DN4 (Popești-Leordeni / Oltenița) și Autostrada A2, adică restul de aproximativ 10 kilometri rămași din lotul 1.
Este un tronson mult-așteptat și mult-întârziat. Contractul pentru cei 16,93 kilometri a fost semnat în 26.08.2019 cu turcii de la Alsim Alarko, a primit ordin de începere în 03.10.2019 și prevede 12 luni de proiectare și 30 de execuție.
Termenul contractual inițial de finalizare, 03.04.2023, a fost prelungit până în octombrie 2023 din cauza problemelor cu aprovizionarea de materiale și a blocajelor cu relocările de utilități.
Citește și: VIDEO O autostradă „cât un strănut”, de 5 km, a fost promisă pentru 2024. Lucrările spun altceva
Ulterior, în loc de penalități, oficialii CNAIR au acordat constructorului și mai multe extensii de timp, ultima chiar în iunie 2024, ca toată lumea să fie fericită. În afară de șoferi, desigur, care primesc drumul cu mare întârziere – calculați-o voi după cum doriți, combinând indolența statului român cu impotența privatului turc.
Am ajuns la 33,23 kilometri dați în exploatare pe A0 Sud (DN6-A2), plus 9,5 km pe A0 Nord (DN1-A3), deci 42,73 din cei aproximativ 100 km care vor înconjura Capitala pe A0. Rețeaua națională de autostrăzi și drumuri expres atinge cifra rotundă de 1111 km.
Acum presiunea se mută complet pe grecii de la Aktor de pe lotul 3 (DN6-A1).
După ce ministrul Grindeanu ne-a promis iresponsabil la început de 2023 că vom circula în... 2023 între A1 și A2 pe A0 Sud, iată că realitatea ne dă dreptate, așa cum am explicat de nenumărate ori.
Ba mai mult, șansele ca Aktor să inaugureze, chiar și în sistem semi-profil, sectorul DN6-A1 în 2024 sunt pur teoretice. Ar fi foarte dificil și pentru un antreprenor puternic și serios. Aktor? Misiune imposibilă.
Citește și: VIDEO „Autostrada rușinii”, întârziată 10 ani. Utilajele apar la 8 luni de la reînceperea lucrării
Argumentele? O groază: două structuri NEÎNCEPUTE (nu sunt forați piloții fundațiilor!) la Clinceni și Domnești-Țegheș.
Încă sunt găuri în autostradă date de blocajele cu relocările de utilități. Podul peste calea ferată e mult în urmă.
Plus alte pasaje pe/peste A0 aflate în diverse stadii (grinzi, armare, suprabetonare, rampe). Și, desigur, finisajele: șanțuri, taluzări, parapete, marcaje, panouri fonoabsorbante”, transmit specialiștii Asociației Pro Infrastructură, pe Facebook.
18 români „stau” pe un metru de autostradă. În Ungaria și Bulgaria, „aglomerația” e și de peste 3 ori mai mică
Populația României este de 19.892.812 de locuitori, potrivit datelor worldometers.info (nivelul lunii iulie 2023).
Și, cum din august 2024 avem 1.111 km de drumuri de viteză (autostrăzi și drumuri expres), rezultă că 17.905 de români se înghesuie pe 1 km de autostradă sau că 17,9 români „stau” pe un metru de autostradă.
În Ungaria, „înghesuiala” pe autostradă e de aproape 3,5 ori mai mică ca în România. Ungaria are 1.892 kilometri de autostradă și drum expres și o populație de 10.156.239 de persoane (date din 2023). Așadar, 5.36 maghiari „stau” pe un metru de autostradă.
Bulgaria are o populație de 6.687.717 de locuitori și 861 km de drumuri rapide (date din 2023). Făcând același calcul, înseamnă că 7,76 bulgari se înghesuie pe un metru de autostradă. Prin urmare, „densitatea” e de peste 2,5 ori mai mică decât în România.
Citește și: VIDEO Lotul 4 al Autostrăzii A0 Nord e la 14%, la 4 ani de la semnarea contractului. Care e problema
Top-ul calității drumurilor în Europa: În România, sunt cele mai proaste și periculoase. Nota „3”!
România are nota „3” la calitatea infrastructurii rutiere. Cea mai mică dintre țările Uniunii Europene!
Dintre vecinii UE direcți, Bulgaria are nota „3,4”, iar Ungaria, nota „4”. Altfel, în ceea ce îi privește pe vecini, România se poate „lăuda” că are drumuri mai bune decât în Republica Moldova (nota „2,6”) și că este la egalitate cu Ucraina (nota „3”).
Drumurile din Serbia au nota „3,5”. Iar infrastructura rutieră e mai proastă decât în țara noastră în Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Albania și Macedonia de Nord, conform unui raport al Forumului Economic Mondial și a unui sondaj la care au participat 13.000 de oameni de afaceri din întreaga lume care au evaluat infrastructura rutieră din țările lor.
Cea mai bună infrastructură rutieră din Europa, în Elveția, Olanda, Austria și Portugalia
Cele mai bune drumuri din Europa sunt în Elveția. Au nota „6,7”. Apoi, urmează cele din Olanda, cu nota „6,5”. Iar podiumul este completat de Austria și Portugalia, fiecare cu nota „6”.
Foarte bine stau și Franța, și Spania, cu nota „5,7”, Finlanda (nota „5,6”), Suedia (nota „5,3”) și Germania (nota „5,3”).
Drumuri foarte bune are și Croația (nota „5,6”), dar și Turcia (nota „5”).
În România sunt cele mai mortale drumuri din Europa
România conduce top-ul UE în ceea ce privește accidentele rutiere mortale, printre principalele cauze fiind infrastructura subdezvoltată și proastă și viteza.
Poliția Română a transmis că în 2023, pe drumurile din România, s-au produs peste 4.500 de accidente rutiere grave. Sunt mai puține cu aproape 200 față de anul 2022, însă numărul deceselor și al rănirilor grave se menține mare.
Peste 1.540 de persoane au murit şi alte circa 3.550 au fost rănite în accidente rutiere produse pe drumurile din ţară, în anul 2023, a informat, duminică, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).
Anul trecut, la nivel naţional, au fost înregistrate 4.525 de accidente rutiere grave.
Conform raportului Poliției, comparativ cu anul 2022, au fost înregistrate cu 190 mai puţine accidente, cu 88 mai puţine persoane decedate şi cu 160 mai puţine persoane rănite grav, menţionează sursa citată, care adaugă că, pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră, la nivel naţional, structurile de poliţie rutieră au executat 58.385 de acţiuni, cu 4.624 mai multe faţă de anul 2022 (+8,6%).
Totodată, arată Inspectoratul, în anul 2023, au fost reţinute 225.887 de permise de conducere, dintre care 16.780 pentru contravenţia de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi au fost descoperite 8.368 de infracţiuni de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, însumând, astfel, 25.148 de fapte de încălcare a legislaţiei din cauza consumului de alcool.
De asemenea, pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/ 2002, au fost aplicate 1.903.407 sancţiuni, 49.287 de sancţiuni aplicate fiind prevăzute de alte acte normative, precizează IGPR.
"Au fost constatate 53.961 de infracţiuni privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, cele mai multe fiind reprezentate de infracţiunile privind conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului 8.368 (15,5%), pe linia conducerii fără permis de conducere - 4.702 (8,7%), urmate de conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive - 3.699 (7%)", conform Poliției.
În urma măsurilor aplicate, structurile de poliţie rutieră au reţinut 225.887 de permise de conducere, au retras 85.352 de certificate de înmatriculare/ înregistrare, respectiv 14.186 de plăcuţe de înmatriculare şi au anulat 8.555 de permise de conducere.
