Inflaţia în regiunea celor 19 membri care folosesc moneda unică a atins 7,5% în aprilie, potrivit estimărilor preliminare ale biroului de statistică al Europei, informează news.ro, citând Reuters. În martie, inflaţia a ajuns la 7,4%.
Banca Centrală Europeană estimează o scădere a prețurilor în a doua jumătatea a anului
Vicepreşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Luis de Guindos, a încercat joi să-i liniştească pe parlamentari cu privire la creşterea preţurilor, spunând că Zona Euro este aproape de atingerea maximă a inflaţiei.
Banca centrală vede presiunile asupra preţurilor ca scăzând în a doua jumătate a acestui an, deşi se preconizează că costurile energiei vor menţine inflaţia relativ ridicată.
Cele mai recente date referitoare la inflaţie vin pe fondul îngrijorărilor cu privire la războiul în desfăşurare în Ucraina şi impactul ulterior asupra aprovizionării cu energie a Europei şi la modul în care acest lucru ar putea afecta economia regiunii.
Citește și: VIDEO Cameron: „Avatar 2 împinge limitele a ceea ce poate face cinematograful”
Energia, principalul stimulent al inflației
Creşterea preţurilor energiei a contribuit cel mai mult la rata inflaţiei din aprilie, deşi acestea au fost uşor mai mici decât luna precedentă.
Preţurile energiei au crescut cu 38% în aprilie pe o bază anuală, comparativ cu o creştere de 44,4% în martie.
La începutul acestei săptămâni, grupul rus Gazprom a oprit fluxurile de gaze către două ţări UE, Polonia şi Bulgaria, pentru că nu au plătit în ruble.
Măsura a stârnit temeri că şi alte ţări ar putea să nu mai primească gaze din Rusia. Analiştii de la Gavekal, o firmă de cercetare financiară, au spus că dacă Gazprom ar reduce şi livrările Germaniei, ”efectele economice ar fi catastrofale”.
Între timp, în Italia, estimările băncii centrale indică o recesiune în acest an dacă Rusia va tăia toate livrările de energie către această ţară.
În ansamblu, UE primeşte aproximativ 40% din importurile sale de gaze din Rusia. Fluxurile reduse ar putea afecta grav gospodăriile, precum şi companiile care depind de aceste gaze pentru a-şi produce bunurile.
Vorbind vineri la CNBC, Alfred Stern, CEO al uneia dintre cele mai mari firme energetice din Europa, OMV, a declarat că ar fi aproape imposibil pentru UE să găsească alternative la gazul rusesc pe termen scurt.
”Ar trebui să fim destul de clari: pe termen scurt, va fi foarte greu pentru Europa, dacă nu imposibil, să înlocuiască fluxurile de gaze ruseşti. Deci, aceasta poate fi o dezbatere pe termen mediu şi lung... dar pe termen scurt, cred că trebuie să rămânem concentraţi şi să ne asigurăm că menţinem şi industria europeană, gospodăriile europene aprovizionate cu gaz”, a spus Stern.
Date separate publicate vineri au indicat o creştere a PIB-ului de 0,2% pentru Zona Euro, în primul trimestru.
”Din statele membre pentru care sunt disponibile date pentru primul trimestru 2022, Portugalia (+2,6%) a înregistrat cea mai mare creştere faţă de trimestrul precedent, urmată de Austria (+2,5%) şi Letonia (+2,1%). Scăderi au fost înregistrate în Suedia (-0,4%) şi în Italia (-0,2%)”, se arată în comunicat.
Analiştii de la Capital Economics au spus că, în ciuda cifrei pozitive pentru primul trimestru, ”credem că PIB-ul zonei euro se va contracta probabil în T2, deoarece consecinţele războiului din Ucraina şi creşterea preţurilor energiei vor afecta veniturile reale ale gospodăriilor şi încrederea consumatorilor.
