La 5 ani după ce Organizația Mondială a Sănătății a catalogat pentru prima dată epidemia de coronavirus COVID-19 drept pandemie, efectele acesteia sunt încă resimțite în economia globală.
COVID-19 și eforturile de limitare a pandemiei au generat datorii publice record, au afectat piețele forței de muncă și au modificat comportamentul consumatorilor.
Inegalitatea a crescut, în timp ce munca la distanță, plățile digitale și schimbările în modelele de călătorie au rămas în vigoare.
Deși șocul imediat a trecut, impactul COVID-19 și moștenirea sa continuă să remodeleze economiile și piețele globale, se arată într-o analiză realizată de Reuters.
Citește și: O nouă pandemie? 1.700 de viruși antici de 40.000 de ani, descoperiți în ghețarul chinezesc Guliya
Pandemia de COVID-19 a oprit lumea în loc acum 5 ani. Cum ne afectează impactul său economic și azi
Datoriile, înflația și ratele dobânzilor
După ce țările au împrumutat bani în timpul pandemiei pentru a proteja bunăstarea și mijloacele de trai, datoria publică mondială a crescut cu 12 puncte procentuale începând din 2020, creșterile fiind mai accentuate pe piețele emergente.
Datoria publică mondială ca procent din PIB, ajustată în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPP)
Citește și: Economia României, cod roşu de riscuri majore, anul acesta. Unde există pericolul să apară probleme
Pandemia a provocat niveluri ridicate de inflație, care s-au dovedit a fi o preocupare majoră în alegerile americane din 2024.
Alimentată de cheltuielile de după închidere, de pachetele guvernamentale de stimulare și de penuria de forță de muncă și de materii prime, inflația a atins cote maxime în multe țări în 2022.
Rata anuală a inflației la nivelul țărilor - ianuarie 2019 până în decembrie 2024
Citește și: Avertisment din Germania pentru România. Vin măsuri de austeritate dure. Valul "Georgist" explodează
Pentru a compensa creșterea prețurilor, băncile centrale au majorat ratele dobânzilor, deși intensitatea intervențiilor lor a variat considerabil.
Rata principală a dobânzii la nivelul țărilor - ianuarie 2019 până în februarie 2025
Ratingurile de credit suveran, care reflectă capacitatea unei țări de a-și rambursa datoriile, au scăzut pe măsură ce economiile au fost închise și guvernele au contractat datorii suplimentare uriașe pentru a umple găurile lăsate în finanțele publice.
Datele Fitch Ratings arată că scorul mediu de credit suveran la nivel mondial rămâne cu un sfert de treaptă mai mic decât era la începutul pandemiei, reflectând provocările financiare agravate de pandemie, inflație și condiții financiare mai stricte.
Pentru țările mai puțin bogate de pe piețele emergente, media rămâne cu aproximativ o jumătate de treaptă mai mică.
Ratingurile de credit mai scăzute se traduc, în general, prin costuri de împrumut mai ridicate pe piețele internaționale de capital.
Ratingul suveran mediu la nivel mondial rămâne cu un sfert de treaptă mai mic decât era înainte de COVID-19
Pandemiea schimbat piața muncii și călătoriile
Potrivit Băncii Mondiale, pandemia a cauzat pierderea a milioane de locuri de muncă, gospodăriile sărace și femeile fiind cele mai afectate.
Pe măsură ce blocajele s-au redus, ocuparea forței de muncă și-a revenit, dar cu o reorientare considerabilă către sectoare precum ospitalitatea și logistica, ca urmare a creșterii sectorului de livrare cu amănuntul.
Piața muncii și-a revenit după pandemie. Raportul dintre forța de muncă globală și populația în vârstă de muncă a fost de 61% în 2023, ușor peste nivelul din 2019
Inegalitatea a crescut din 2020, cei mai bogați 1% oameni din lume câștigând mai mult
În timp ce diferențele de venituri s-au redus după criza din 2008, cei mai bogați 1% oameni din lume câștigă acum o proporție mai mare din veniturile naționale decât înainte de pandemie.
Transporturile aeriene, cele mai lovite de pandemie. Dar, și-au revenit
Sectorul aviatic a fost unul dintre cele mai afectate de pandemie, înregistrând pierderi de 175 de miliarde de dolari la nivelul întregii industrii în 2020, conform IATA, organismul mondial al companiilor aeriene.
Campaniile de vaccinare au dus în cele din urmă la ridicarea restricțiilor de călătorie, permițând oamenilor să urce din nou în avioane.
Pentru 2025, IATA se așteaptă la un profit net de 36,6 miliarde de dolari la nivelul industriei și la un număr record de 5,2 miliarde de pasageri.
Tendințele anuale la nivel mondial în materie de pasageri și venituri, comparativ cu nivelurile din 2019
Prețurile camerelor de hotel au bubuit
Călătorii trebuie să se confrunte, însă, cu prețurile camerelor de hotel care, în multe regiuni, au depășit inflația și rămân cu mult peste nivelurile din 2019.
În prima jumătate a anului 2023, Oceania, continentul din emisfera sudică care include Australia și națiuni mai mici precum Tonga și Fiji, a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri față de aceeași perioadă din 2019, urmată de America de Nord, America Latină și Europa, potrivit datelor de la Lighthouse Platform.
În ciuda fluctuațiilor minore, există puține indicii că prețurile hoteliere globale vor reveni la normele de dinainte de pandemie.
Prețurile medii ale camerelor de hotel rămân semnificativ mai mari decât nivelurile din 2019 în multe regiuni.
Evoluția prețurilor camerelor de hotel în funcție de regiune, 2019-2023
Boom-ul cumpărăturilor online
„Lock down”-urile au generat noi tendințe de consum, deoarece consumatorii blocați acasă nu au avut de multe ori altă opțiune decât să cumpere online. Acest lucru a cauzat o explozie a achizițiilor online începând cu 2020, care s-a stabilizat de atunci.
Analiștii spun că, în Europa, creșterea vânzărilor online a fost dublată de o creștere a spațiului de vânzare, deoarece comercianții cu amănuntul investesc în magazine fizice pentru a stimula atât vânzările online, cât și offline.
Spațiul, măsurat în metri pătrați, a crescut cu aproape 1% din 2022 până în 2023, o creștere care ar trebui să se extindă la 2,7% până în 2028, arată datele companiei de cercetare de piață Euromonitor.
Ponderea vânzărilor online în totalul vânzărilor cu amănuntul în Europa
