În hârtiile oficiale, economia „duduie”. PIB-ul României a ajuns în 2023 la cel mai mare nivel din istorie, peste 1.600 miliarde de lei, numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023 față de 2022, iar rata inflației e în scădere. Dacă rata inflației pentru 2023 a fost de 10,4%, în martie 2024 a scăzut la 6,6%, de la 7,7%, cât s-a înregistrat în februarie 2024.
De asemenea, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), câştigul salarial mediu brut pe economie în luna martie 2024 a fost 8.502 lei şi cel net, 5.185 lei.
Citește și: Are sau nu Guvernul bani pentru majorările de pensii şi salarii?
„Datele oficiale demonstrează că viziunea propusă românilor la preluarea mandatului de premier a fost una corectă. Investițiile cresc economia și, în mod special, investițiile în infrastructura mare reprezintă soluția pentru reducerea decalajelor în zonele mai puțin dezvoltate.
În paralel, așa cum am promis, principalul obiectiv al guvernării a fost creșterea puterii de cumpărare, mai ales pentru cei cu venituri reduse”, a declarat, pe la începutul lui aprilie 2024, premierul Marcel Ciolacu.
Citește și: Șeful Casei de Pensii dezinformează pensionarii. Care va fi creșterea reală a pensiei la recalculare
Iar de la 1 iulie 2024 Guvernul a decis, de exemplu, creșterea salariului minim pe economie la 3.700 lei brut. Adică, cu 284 lei net, deși datoria publică a României a ajuns la 52,4% din PIB în februarie și ne împrumutăm la cele mai mari dobânzi din Europa, mai ales pentru plata pensiilor și salariilor la stat.
Politicienii spun că o ducem bine, dar micul dejun s-a scumpit cu 55% într-un an
Deși oficial rata inflației pentru 2023 a fost de 10,4%, o analiză arată, de exemplu, că micul dejun s-a scumpit cu 55% într-un an.
Costul produselor de bază care alcătuiesc un mic dejun tipic s-a majorat cu 55% într-un singur an, în urma unor creşteri majore ale preţurilor la cacao şi carne de porc, conform celui mai recent indice al produselor de bază pentru micul dejun realizat de platforma de tranzacţionare şi investiţii eToro.
Citește și: Cine sunt cei 1.300.000 pensionari ce nu vor avea pensia mărită următorii mulți ani? Vin procese!
Un alt motiv pentru scumpirile multor alimente este taxarea suplimentară a produselor cu conținut ridicat de zahăr, decisă de Guvern de la 1 ianuarie 2024. Concret, începând cu 1 ianuarie 2024, cota de TVA aplicabilă pentru produse alimentare ce conţin zahăr adăugat, care au o proporţie de zahăr mai mare de 10g/100g de produs, a crescut de la 9% la 19%.
Rata de creştere a preţurilor la alimentele de bază pentru micul dejun a depăşit dramatic avansul de 5,9% al indicelui preţurilor de consum din România (IPC) sau creşterea de 2,07% a preţurilor la alimente pe parcursului aceleaşi perioade, ceea ce indică faptul că în continuare consumatorii se vor confrunta probabil cu presiuni suplimentare asupra preţurilor.
Citește și: Creșteri de salarii de la 1 iulie pentru 1.700.000 de români. Despre ce sume este vorba?
"Preţurile alimentelor de bază au cunoscut o volatilitate imensă de la pandemie şi de la debutul războiului din Ucraina.
Deşi unele dintre aceste presiuni asupra lanţului de aprovizionare s-au diminuat, vremea extremă şi bolile din sudul lumii au provocat o volatilitate sporită a preţurilor unor alimente cheie pentru micul dejun.
Recoltele de cacao, portocale şi cafea au fost cel mai puternic afectate în ultimul an, mulţi producători funcţionând acum la capacitate redusă şi recurgând la stocuri de rezervă acolo unde este posibil.
Este posibil ca diferenţa masivă de preţ pe care o vedem în cazul produselor alimentare pentru micul dejun să înceapă să aibă un impact asupra comportamentului consumatorilor, pe măsură ce preţurile unor produse pentru micul dejun, cum ar fi grâul şi laptele, scad, iar cele pentru alte produse, cum ar fi sucul de portocale, cacaua şi cafeaua, ating niveluri record", a explicat Ben Laidler, strategul pentru pieţele globale al eToro.
Preţurile la cacao au înregistrat cea mai spectaculoasă creştere dintre toate produsele de bază legate de micul dejun, majorându-se cu 270% în ultimul an. Seceta severă din Africa de Vest, o regiune care produce 80% din cantitatea de cacao din lume, a contribuit în mod semnificativ la deficitul de aprovizionare şi la creşterea preţurilor, precizează sursa citată.
Sucul de portocale s-a confruntat cu presiuni similare asupra ofertei, cauzate de boli ale culturilor şi de fenomene meteorologice extreme în Statele Unite, sudul Europei şi Brazilia, înregistrând o creştere de 39% în ultimele 12 luni.
În schimb, preţul grâului şi cel al laptelui au scăzut cu 14,4% şi respectiv 3,9% în ultimul an.
Datele au la bază un indice ponderat simplu al preţurilor de tip spot pentru nouă produse de bază utilizate în mod obişnuit pentru micul dejun şi sunt obţinute de la Refinitiv, la 22 aprilie 2024.
Produsele incluse sunt grâu, zahăr brut, cacao, ovăz, suc de portocale, lapte, cafea, carne de porc şi ceai.
Comentarii 0