O analiză atentă a cifrelor Comisiei Europene arată că strategia Executivului condus de Marcel Ciolacu, de a finanța investițiile chiar cu riscul creșterii deficitului bugetar, este un model la care au apelat toate țările europene în momentele de dezvoltare accelerată.
Premierul Marcel Ciolacu: ”1 euro investit va produce 6-8 euro în următorii 5 ani”
Această realitate confirmă faptul că deficitul bugetar, estimat să ajungă la 6,9% din PIB după rectificarea bugetară, este „sustenabil”. 84% din deficitul bugetar este destinat investiţiilor, iar fiecare euro va aduce în economie între 6 și 9 euro în următorii 5 ani.
Rectificarea de anul acesta, prima din ultimii doi ani, vine cu niște vești îmbucurătoare.
Citește și: Am cheltuit cu peste 22.000.000.000 € mai mult decât am produs. Deficit de 7%
Deși deficitul bugetului general consolidat va ajunge la 6,94% din PIB, 84% din acest deficit vine din investiții care au un efect de multiplicare, ceea ce înseamnă că banii aferenți cheltuielilor cu investiții se vor întoarce tot în economia locală.
România se numără printre puținele țări al căror deficit este realizat pe investiții, în condițiile în care alte 11 state vor depăși criteriul UE al deficitului bugetar de 3% din PIB.
Mai mult, așa cum arată și o analiză realizată de Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, toate țările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investițiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales pentru infrastructura), în care deficitul a depășit cu mult 3% din PIB.
” În ultimii 30 de ani, nu există vreo țară membră UE care să nu fi depășit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puțin 2 ani.
Citește și: Planul industrial Ciolacu, noi măsuri de miliarde de lei pentru zeci de companii românești (P)
Majoritatea perioadelor de convergență puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investițional. Este ceea ce face și România în perioada 2023 – 2027”, a precizat Adrian Câciu, într-o postare pe rețelele sociale.
Care este imaginea reală?
Ministrul Câciu a prezentat cifrele Comisiei Europene și a precizat că Uniunea Europeană, ca întreg, a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani, iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent.
Totodată, a oferit și exemple concrete referitoare la alte state din Uniunea Europeană.
” Franța și Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani.
Ungaria, Polonia şi Portugalia au depăşit în 22 de ani, Spania, Slovacia şi Malta au depăşit în 19 ani, Italia a depăşit în 18 ani, România în 17 ani, iar Cehia şi Croaţia în 16 ani...
Germania a depășit criteriul deficitului bugetar de 11 ori în ultimii 30 de ani, Austria de 9 ori, Olanda de 7 ori.
Cel mai bine stau Luxemburg, care a depăşit o singură dată criteriul în ultimii 30 de ani, şi ţările nordice care au depăşit criteriul deficit bugetar astfel: Finlanda de 4 ori în ultimii 30 de ani, iar Danemaca şi Suedia de câte 2 ori”, a mai menționat Câciu.
Deficitul bugetar de 6,9% din PIB este sustenabil datorită investițiilor
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat faptul că deficitul bugetar este sustenabil, în condițiile în care este unul bazat pe investiții și nu pe consum, asa cum s-a întâmplat în ultimii ani.
”E sustenabil, ţinând cont de 84% din deficit merge în zona de investiţii. Suntem primul stat european care avem un deficit bazat în primul rând pe investiţii.
La fel a făcut şi Germania, la fel a făcut şi Italia, la fel a făcut şi Franţa. Nu a fost un capăt de ţară. Sustenabilitatea vine pentru că nu venim cu banii pe consum. Venim cu investiţii.
În schimb, când a fost un filosof prim-ministru, am avut 9,2, parcă, deficit. Investiţiile erau la 1,75, parcă. Vă daţi seama cât era pe consum. În acest moment, marja de consum e una foarte limitată şi asta e important să menţinem”, a declarat Marcel Ciolacu.
El spune că o parte din banii alocaţi pentru investiţii vor se vor întoarce la stat sub formă de impozite.
Citește și: Marcel Ciolacu se mai gândește la candidatura lui Iohannis la Senat. „Să respectăm Constituția”
„Normal că, întâi, statul virează banii domnului Grindeanu.
Domnul Grindeanu îi dă la companii. Companiile ne termină autostrăzile pe care le aşteptăm de 30 de ani şi, cu un delay de o lună - două, se întorc impozitele la stat.
Dar, mai mult, în următoarea perioadă, cel puţin ce e pe infrastructură se multiplică în economie până la multiplu de 8.
Ai băgat 1 euro, vin 6 sau 8 euro înapoi, în zona în care noi am direcţionat foarte mult investiţiile în acest moment”, a punctat Premierul.
