Inflaţia este un indicator care defineşte creşterea sau scăderea preţurilor - dacă este pozitivă, respectiv negativă.
România este în acest moment pe un trend în general descrescător al inflaţiei, chiar dacă pe acest trend au existat şi mici creşteri.
Chiar dacă inflaţia e în scădere, atâta timp cât aceasta este pozitivă, asta înseamnă că preţurile continuă să crească, chiar dacă cresc mai încet.
Preţurile cresc în continuare. Avem a doua cea mai mare inflaţie din UE. Care e vestea bună?
Conform Eurostat, inflația din România a evoluat astfel: ianuarie 2024: 7,3% august 2024: 5,3% septembrie 2024: 4,8% octombrie 2024: 5% noiembrie 2024: 5,4% decembrie 2024: 5,5% ianuarie 2025: 5,3%.
În 2024, rata inflației în România a fost de 5,1%. Produsele alimentare s-au scumpit cu 5,9%, produsele nealimentare cu 4,38%, iar serviciile cu 7,1%.
Printre produsele cu cele mai mari creșteri de prețuri s-au numărat serviciile poștale (+17,8%), margarina (+17,4%) și fructele proaspete (+13,75%). Pe de altă parte, gazele naturale s-au ieftinit cu 10,55%, untul cu 9,91% și zahărul cu 7,30%, conform Termene.ro.
Citeşte şi: Inflația a ajuns la 5%. Ce se întâmplă cu puterea de cumpărare a românilor?
Pentru a combate inflația, guvernul a implementat măsuri precum plafonarea adaosului comercial la 14 alimente de bază și menținerea unor scheme de sprijin pentru consumatorii de energie.
Aceste măsuri au contribuit la reducerea inflației de la 10% în iunie 2023 la 5,1% în iunie 2024. Cu toate acestea, România a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din UE, în 2024, situându-se pe primul loc, timp de zece luni consecutive.
În ianuarie 2025, Ungaria a depășit România, având o rată a inflației de 5,7%, comparativ cu 5,3% în România.
Citeşte şi: Clasamentul în care România este pe locul 1 în Europa. De ce este cea mai proastă veste din 2025?
Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% în octombrie 2024, după două reduceri consecutive, din cauza necesității unei corecții fiscale.
Deficitul bugetar și cel de cont curent în creștere limitează posibilitatea unor reduceri suplimentare ale ratei dobânzii. BNR estimează că inflația va reveni în intervalul țintă de 1,5%-3,5% până la sfârșitul anului 2025.
În Uniunea Europeană, inflația anuală a fost de 2,8% în ianuarie 2025, față de 2,7% în decembrie 2024, și 3,1% în ianuarie 2024. Aceste date sunt publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.
Citeşte şi: Compensație la pensie de 3000 euro pentru creșterea inflației. Care români o pot lua?
Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în Ungaria (5,7%), România (5,3%) și Croația (5,0%). Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Danemarca (1,4%), Irlanda, Italia și Finlanda (toate 1,7%).
Preţurile cresc în continuare. Avem a doua cea mai mare inflaţie de UE. Care e vestea bună? - Foto: Freepik/DC Studio
Comparativ cu decembrie 2024, inflația anuală a scăzut în opt state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în cincisprezece.
În ianuarie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,77 puncte procentuale, pp), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,45 pp), energie (+0,18 pp) și bunuri industriale neenergetice (+0,12 pp).
