Guvernul României a aprobat în august 2018 indicatorii tehnico-economici pentru dezvoltarea unui nou terminal, cu o suprafață totală 100.000 m2, două module de 1.500 pasageri/oră/flux și 25 porţi de îmbarcare, și a unei noi zone cargo la Aeroportul Henri Coandă sau Aeroportul Otopeni.
În 2019, statul a început expropierile pentru acest proiect și le-a finalizat în 2021. În 3 ani, însă, extinderea aeroportului nu a prins contur nici pe hârtie. Iar, conform legii, dacă statul nu face investiția pentru care au fost expropriate terenurile, prorietarul și le poate lua înapoi.
Citește și: Când vom merge cu metroul de la Gara de Nord la Aeroportul Otopeni? Răspunsul lui Grindeanu
Țiriac își cere înapoi terenurile expropiate pentru Aeroportul Otopeni. Statul nu a făcut investiția
„Țiriac își vrea înapoi terenurile de la Otopeni.
Exproprierile aferente Terminalului 2 al Aeroportului Internațional Henri Coandă, începute în 2019 și finalizate în 2021, ar putea fi anulate și terenurile returnate lui Ion Țiriac.
Legea îi permite să ceară acest lucru dacă statul nu face investiția pentru care a fost expropriat (vezi captură portal Just.ro cu dosarul aflat pe rol).
Citește și: Experiența unui american după ce trebuia să decoleze din Otopeni. „Cel mai prost aeroport”
CNAB, compania de stat care administrează cele două aeroporturi ale Capitalei, a actualizat studiul de fezabilitate necesar noului terminal și este într-o fază avansată cu documentația de licitație necesară proiectării și execuției.
Dar ministrul Sorin Grindeanu nu este capabil să atragă finanțare de la instituțiile financiare internaționale.
Practic în 3 ani de zile, la nivel guvernamental, nu s-a făcut absolut niciun progres real ca să se asigure banii necesari celui mai important proiect de infrastructură aeriană a țării.
Așa că, pare-se că guvernul actual încearcă o variantă pe genunchi potențial păguboasă: concesionarea infrastructurii aeroportuare din București către investitori din zona Golfului.
În principiu, noi nu suntem împotriva concesionării DACĂ este făcută corespunzător. Soluția este folosită pe scară largă în regiunea noastră și chiar la aeroporturi europene cu pretenții.
Dar dacă este făcută fără transparență, fără profesionalism și fără consultanță de specialitate oferită de Banca Mondială și/sau BERD, avem mari dubii că soluția e una viabilă și autoritățile pot obține cel mai profitabil "deal" pentru România. Mai ales că instituțiile financiare internaționale amintite pot oferi banii necesari la dobânzi avantajoase.
Terminalul 1 al Aeroportului Otopeni a fost modernizat ultima oară în 2011 și este proiectat la o capacitate anuală de 6 milioane de pasageri, iar traficul în 2024 va depăși 15 milioane. Așadar, este probabil cel mai uzat aeroport, tehnic și moral, al unei capitale europene.
Terminalul 2 ar fi trebuit să livreze aproximativ 100000 mp de spații noi și 25 de porți de îmbarcare.
Dar, cu lipsa totală de implicare pe subiect din partea Ministerului Transporturilor, nu va putea fi inaugurat mai devreme de 2032!”, avertizează specialiștii Asociației Pro Infrastructură, pe Facebook.
