Disponibilizările de angajați din Senat și Camera Deputaților au trezit reacții pro și contra, așa că ne-am propus să vedem ce economie reprezintă acestea pentru bugetul de stat. Consultantul financiar Laurențiu Stan, fondatorul Kapital Minds a făcut calculele și a arătat care este stiuația.
VIDEO Ce economie reprezintă disponibilizările de la Senat. De unde ar trebui să se taie banii
Newsweek România: Am văzut cu toții inițiativa lui Ilie Bolojan de a disponibiliza 200 de angajați de la Senat. Hai să vedem cam ce economie ar însemna această măsură și ce ar trebui să fie făcut în continuare pentru a scădea cumva costurile în zona asta aparatului de stat?
Laurențiu Stan, consultant financiar: Da, bineînțeles, așa cum ne așteptam cu toții, acele măsuri din ordonanța trenuleț sunt insuficiente pentru a reduce acel deficit bugetar enorm, după părerea mea, și care va crește în continuare dacă nu se iau măsuri stricte și mai apăsate.
Trec acum la reduceri de posturi în aparatul de stat, fac reduceri de cheltuieli, dar ar trebui cumva făcute mai repede, pentru că altfel, deficitul respectiv va fi tot 7-8%, poate chiar mai mult.
Reducerile de personal anunțate la Senat de președintele Senatului, domnul Bolojan, nu cred că vor avea foarte mare impact asupra bugetului de stat, poate doar asupra bugetului Senatului.
Citește și: Cum să-ți vinzi afacerea la timp și să ieși în câștig. Firma care îți arată cum să faci asta
Mai sunt niște reduceri de personal anunțate și la Camera Deputaților, dar nu știm în cât timp se vor face și pe ce criterii, pentru că e foarte important ca aceste reduceri de personal să fie realizate pe criterii corecte și transparente.
Nu venim și spunem că de mâine dăm afară 150-200 de angajați, fără să știm ce fac angajații respectivi. Adică ar trebui, ca în orice companie privată, să analizezi întâi fișa postului respectivului angajat, să vezi ce face, dacă contribuie cu adevărat la activitatea instituției și dacă merită să rămână sau să fie desființat acel post.
Citește și: VIDEO Ce trebuie să-ți evaluezi obligatoriu în România. Cine și cum poate face acest lucru
Acolo s-a tot vorbit despre sinecuri. Unele le știm, le-am văzut, presa le-a dezvăluit în repetate rânduri. Dar totuși, o instituție precum Senatul, precum Parlamentul României, este ținută și de oameni profesioniști care nu au venit, recomandați de vreun partid, care își fac treaba acolo. Într-adevăr, dacă nu ai niște criterii foarte clare de performanță pentru care să decizi cine trebuie să plece și ne trebuie să rămână, s-ar putea să ne trezim că vor rămâne doar sinecurile și vor fi dați afară tocmai cei care țin în viață această structură. Ai făcut cumva un calcul, așa ca să vezi, să vedem ce, cam, ce ar însemna această da disponibilizare anunțată?
Am făcut un calcul rapid, pe salariile actuale ale angajaților Parlamentului. Grila de salarizare la Senat este într-adevăr destul de stufoasă, dar am încercat să fundamentez calculul pe salariul de bază pentru un consilier parlamentar, care este undeva peste medie, în prima jumătate a grilei de salarizare.
Ar trebui să facem o clarificare înainte de toate. Angajații Parlamentului sunt împărțiți cumva în două categorii - cei din aparatul administrativ care au contracte pe perioadă nedeterminată și cei care aparțin cumva de grupurile parlamentare, de birourile parlamentare, care de obicei au contracte pe perioadă determinată pe perioada mandatului parlamentarului respectiv.
Mergând pe acest calcul, bazat pe un salariu de consilier parlamentar, avem un salariu de bază maxim de 10.800 lei, la care se mai adaugă un spor pentru condiții vătămătoare,probabil, acel spor pentru antenă, de 1.400 lei, rezultând un total de puțin peste 12.000 lei.
Trebuie să ținem cont că din acești 12.000 lei se încasează și taxe la stat de aproximativ 5.000 lei, pentru că acela este salariul brut. Ca urmare, dacă presupunem că ar fi disponibilizați 400 de angajați de la Parlament, ar rezulta economii de salarii brute și sporuri de maxim 4,9 milioane de lei pe lună.
Asta ar însemna aproape 59 de milioane de lei pe an. Neavând un buget aprobat pentru 2025, am făcut o raportare la execuția bugetară la luna noiembrie, ultimele date disponibile, și, ca procent, această economie ar fi undeva la 0,008% din cheltuielile bugetare totale și, respectiv, de 0,04% din cheltuielile de personal, din execuția bugetară la noiembrie. Pe de altă parte, taxele pierdute de stat cu această disponibilizare ar fi undeva la 2,14 milioane de lei pe lună, care înseamnă aproape 26 de milioane de lei pe an, adică 0,009% din veniturile fiscale din execuția bugetară la luna noiembrie 2024.
Deci ar fi un câștig net de 33 de milioane de lei pe an, să zicem, adică un 0,02% din deficitul bugetar înregistrat la luna noiembrie.
Nu contest că trebuie făcute disponibilizări, dar trebuie făcute așa cum trebuie, pe criterii de performanță. Dar vreau să le vedem în tot aparatul de stat. Adică trebuie să vedem asta și la primării, trebuie să vedem asta și la Guvern, la ministere și așa mai departe, peste tot.
De altfel, raportat la bugetul Parlamentului, care în 2024 a fost de miliard de 990 de milioane de lei în total (Senat și Camera Deputaților), acest impact al reducerii de personal administrativ, ar fi undeva la 3,3% din calculele mele.
Am mai făcut un calcul pentru un alt scenariu, care nu se poate realiza acum, bineînțeles, dar să sperăm că se va întâmpla la un moment dat: reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 300, poate în legislatura următoare.
Avem și un referendum în acest sens.
Da, exact. Și avem toate motivele să facem asta, să se întâmple. În acest scenariu, câștigul net ar fi undeva la 0,06% din deficitul bugetar.
Da, da, sunt sume considerabile, asta doar pentru salariile personalului birourilor parlamentare. Dacă adunăm și salariile parlamentarilor, ajungem la un total de 90 de milioane plus 85 milioane, în jur de 170 de milioane de lei pe an economie, asta ar însemna cam 18% din bugetul Parlamentului.
Asta ar fi o măsură mult mai consistentă, s-ar simți imediat impactul asupra bugetului de stat.
