Există un indicator numit „hazardul seismic” care este diferit de riscul seismic dar foarte important atunci când se fac estimări legate de efectele unui posibil cutremur. Hazardul seismic măsoară „mișcarea așteptată a terenului, provocată de cutremure, într-un anumit amplasament”. 200.000 de copii învață în zone cu un hazard seismic ridicat.
200.000 de copii învață în zone cu un „hazard seismic ridicat”
O discuție oficială a avut loc în conferința de presă ce a urmat ședinței guvernului. Din ea am aflat că „sunt cifre și programe care trebuie corelate, respectiv trebuie completate.
Angajamentul Guvernului este acela de a trata, pe lângă aceste investiții care sunt deja contactate cu prioritate, situația școlilor, astfel încât în prima ședință a acestui comitet să avem o situație la zi cu acele clădiri care nu au, mă refer la clădiri de școli care nu au finanțare și pentru care guvernul se angajează imediat să găsească soluții de finanțare și de implementare, de consolidare de risc seismic”, potrivit purtătorului de cuvânt Dan Cărbunaru.
Citește și: Sistemul de avertizare Ro-Alert va fi cel care va avertiza dacă Rusia va ataca România
70 de clădiri consolidate de Banca Mondială
Ministrul Cseke Attila a spus că „Este rolul acestui comitet interministerial sau interinstituțional, care se constituie cu ziua de mâine.
Am și discutat cu doamna ministru a educației să vedem, pentru că la Ministerul Educației există un program finanțat din fonduri de la Banca Mondială, în care sunt cuprinse 70 de clădiri de școli și trebuie să le confruntăm cu ceea ce au tot ei evidența cu riscul seismic, cu clădirile respective și tot ceea ce, și acesta este angajamentul Guvernului, tot ceea ce astăzi nu este cuprins într-un program de finanțare vom găsi imediat surse de finanțare, probabil în perioadă foarte scurtă, prin Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții.
N-aș putea să vă dau astăzi o sumă care e necesară pentru finanțarea acestora”.
118 clădiri identificate
„Există o parte a școlilor care sunt expertizate astăzi la Ministerul Educației, din care 118 sunt în listă de risc seismic. Ministerul Dezvoltării este un finanțator pe partea de construcții. Eu cu o listă de 118 sau 200 de clădiri, nu am ce să fac. Eu lucrez cu solicitări care se bazează pe documentații tehnico-economice.
De exemplu, la programul de investiții pe bugetul de stat sunt trei lucruri foarte simple care trebuie înscrise, depuse în platforma digitală pentru a intra în program.
O solicitare a beneficiarului, un certificat de audit energetic, pentru că investiția e cu plată, nu intervenim de două ori la aceeași clădire, facem și consolidare și eficientizare energetică, și o sinteză a raportului de expertizare, care arată că este clasificată clădirea cu risc seismic I sau II. Deci, acestea trei sunt, cu liste nu lucrăm”, arată ministrul.
11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat
În 2020, a fost elaborat documentul„Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic” care a fost predat către Secretariatul General al Guvernului.
Documentul contrazice datele anunțate mai sus. „Aproximativ 50% dintre elevi și 45% dintre clădirile din sectorul de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 7% dintre elevi și 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat”.
Hazardul seismic reprezintă mișcarea așteptată a terenului, provocată de cutremure, într-un anumit amplasament. Pentru a determina nivelul riscului seismic trebuie considerat, pe lângă valoarea de hazard seismic, gradul de expunere a elementelor de interes din amplasamentul respectiv (clădiri, oameni și bunuri), precum și vulnerabilitatea acestora la cutremur, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului.
Citește și:
„Hazardul seismic e diferit de riscul seismic. Harta de hazard seismic este analiza probabilităților în care un cutremur se poate produce”, spune Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INFP.
Cum în România sunt 18.000 de clădiri unde se învață, este foarte probabil ca 2.000 de clădiri să fie afectate de un cutremur și 200.000 de elevi. Gradul în care ei sunt expuși depinde de modul în care au fost consolidate/construite școlile și, implicit, de intensitatea cutremurului.
Citește și: Harta cutremurelor în România. Câte spitale și școli sunt expuse la nivel ridicat de hazard seismic
Documentul mai spune: „Conform datelor disponibile la nivelul anului 2020 în SIIIR, aproximativ trei milioane de elevi
sunt înscriși în cca. 18.400 unități de învățământ din România. Două treimi dintre aceștia învață în unități de învățământ din zonele urbane. Totuși, aproape 65% din unitățile de învățământ din România se află în zonele rurale”.
În acest moment, în România sunt 2.751.233 de elevi potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației pentru Newsweek România. Rezultă că 192 de mii de elevi se află în zonă cu risc seismic ridicat. Clădirile școlilor din aceste zone trebuie urgent consolidate.
În ceea ce privește numărul clădrilor în care învață elevi, acestea sunt în număr de 18.000 (cel mai probabil sunt calculate numărul clădirilor). 11% din cele 18.000 arată că numărul clădirilor care sunt un pericol pentru copii în caz de cutremur sunt de 1.980.
România, printre cele mai expuse
România este considerată una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa și între primele 10 țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur, după suprafața construită,conform statisticilor la nivel european și internațional (Atlas of the Human Planet 2017 - GlobalExposure to Natural Hazards).
Citește și: VIDEO Profesor: Unii părinți trimit copiii la meditații când nu au nevoie. Școala ajunge pe locul 2
Evaluările recente de risc indică faptul că aproape 75% din populație și peste 60% din infrastructura existentă sunt expuse riscului seismic, reprezentând o pondere de peste 70% din produsul intern brut (PIB). Conform analizei Băncii Mondiale și Comisiei Europene (Economic Analysis of Prevention and Preparedness – Financial Risk and Opportunities to Build Resilience in Europe, 2021), între statele membre ale UE, România se situează pe locul trei în ceea ce privește pierderile medii anuale asociate riscului seismic, acestea fiind estimate la 512 milioane Euro, majoritatea ca urmare a avarierii clădirilorrezidențiale.
