O a patra cifră, prezentată în tabelul de mai jos, procentul de promovare la bacalaureat, este rezultanta celorlalți trei indicatori. Ecuația abandonului școlar dă și rezultate surprinzătoare. În schimb, cauzele abandonului școlar rămân constante.
Cum definim abandonul școlar
„Abandonul şcolar este un indicator important prin care se evaluează performanţele învăţământului preuniversitar.
Metoda actuală de calcul a abandonului şcolar poate induce distorsiuni la nivel de judeţ, motivul fiind transferul elevilor, pe parcursul unui an şcolar, între şcolile situate în judeţe diferite.
La nivel naţional, aceste transferuri nu afectează valoarea ratei abandonului, însă aici intervine problema migraţiei internaţionale, deoarece în calculul abandonului şcolar sunt incluşi şi elevii plecaţi în străinătate“, este definiția întâlnită în documentul „Sistemul educațional din România 2016-2017“.
Cum arată cifrele generale
„La sfârşitul anului şcolar 2016-2017, numărul elevilor aflaţi în evidenţa unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial a fost de 1,668 milioane elevi, cu 27,4 mii elevi (-1,6%) mai puţin decât la începutul anului (-1,5% pentru primar şi -1,7% pentru gimnazial).
Este de remarcat faptul că nu există diferenţe mari ale ratei abandonului pe sexe (1,8% la masculin, respectiv 1,4% la feminin).
Pe medii de rezidenţă, se remarcă, totuşi, valori mai mari ale ratei abandonului în mediul rural la învăţământul gimnazial (2,5% în rural, comparativ cu 1,2% în urban) şi mai mici în învăţământul primar (2,1% în mediul rural şi 1,1% în cel urban).
Informațiile au ținut comt de statistica INS și analizeeconomice.ro. Nu a fost inclus abandonul profesional, postliceal, din facultate, master, școala de maiștri. INS nu oferă cifre de promovabilitate în liceu. Cifrele abandonului școlar din clasele I-VIII sunt din 2017.
În învăţământul liceal şi profesional au abandonat şcoala 2,6% dintre elevi.
Pe regiuni, valorile ratei abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional au fost cuprinse între 3,6% în regiunea Centru şi 2,1% în regiunile București-Ilfov și Sud-Muntenia (fiecare în parte)“, se arată în documentul mai sus citat.
În analiza făcută de Newsweek România nu s-a luat în calcul abandonul din școlile profesionale, postliceale, de maiștri, facultăți și programe de masterat.
Rata medie de promovare la bacalaureat luată în considerare a fost de 63%, cea din 2019. Șomajul mediu a fost considerat 3,8%.
Câteva observații la firul ierbii
În top 5 cel mai mare abandon școlar se află trei județe din Ardeal care au un venit brut anual pe cap de locuitor însemnat. Este vorba de Sibiu, Brașov și Mureș.
În cazul Sibiului, surpriza este și mai mare după ce aflăm că două treimi din populația județului trăiește la oraș și doar o treime la sat.
În media națională, raportul abandonului școlar este: un elev dintr-un municipiu, la trei din orașe mici, la 4 de la sat.
La Brașov, raportul urban – rural este și mai mare 4 la 1. Cine ajunge la bacalaureat în Sibiu și Brașov are șanse bune să ia examenul. În județele Călărași și Caraș Severin o explicație o reprezintă veniturile mici ale populației.
În top 5 cel mai mic abandon școlar găsim iarăși anomalii. În Sălaj se înregistrează unul dintre cele mai mici venituri, iar majoritatea populației trăiește la țară. Probabil, mentalitatea este mai sănătoasă decât în alte zone.
În Dâmbovița și Suceava câștigurile sunt medii, iar șomajul puțin peste medie. Chiar dacă merg la școală, elevii din aceste două județe nu iau bacalaureatul.
Și aici, există mai multă populație în mediul rural. În schimb, Cluj și Argeș se înscriu în logica cifrelor: venituri mari, șomaj mic, abandon redus și promovabilitate bună la bacalaureat.
Există două județe cu un procent uriaș al șomajului. În Vaslui și Teleorman, județe conduse de lideri foarte influenți ai PSD, unu din zece oameni nu are loc de muncă. În țară, nivelul șomajului este de trei ori mai mic.
În Ilfov, regiune cu venituri mari, mulți elevi ajung să dea bacalaureatul, dar abia 1 din 3 elevi ia notă de trecere - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Chiar și cu un PIB anual brut foarte mic de sub 10.000 de euro, cifrele abandonului școlar sunt cu puțin peste media generală care este în jur de 4%.
Promovabilitatea la bacalaureat este sub media generală pe țară doar în Teleorman.
Ilfov reprezintă o altă anomalie. Nicăieri nu se vede mai clar faptul că veniturile bune (de trei ori mai mari decât în Teleorman să zicem) nu garantează o educație înaltă. În Ilfov mulți ajung să dea bacalaureatul, dar abia unu din trei elevi ia notă de trecere.
La București se vede existența unui clivaj foarte mare între săraci și bogați.
Venitul brut pe cap de locuitor este de peste 10 ori mai mare decât la Bacău, dar numărul elevilor care promovează examenul de bacalaureat este cu 4 procente mai mic decât în județul de provincie. Există destule județe superioare Capitalei, printre acestea fiind Cluj, Brăila sau Galați.
Cauzele abandonului școlar
Lipsa programelor sociale. Guvernul Orban a anunțat că 150 de școli vor fi introduse în „Programul masa caldă“.
Destul de puțin, dar un pas înainte față de guvernarea PSD. Newsweek România a scris că zeci de județe nu derulau în 2019 programul „Cornul și laptele“.
Astfel, aproximativ 414.000 de elevi erau lipsiți de hrana zilnică la care au dreptul prin lege. O masă caldă la școală ar fi fost un argument pentru ca părinții nevoiași să își trimită copiii la școală.
Lipsa de ajutor a primăriilor. Începând mai ales cu 2019, numeroase primării, mai ales cele din mediul rural sau din orașele mici, au refuzat elevilor bursele de merit.
Acestea se acordau elevilor care aveau medii de peste 8,5. Primăriile au susținut că nu au bani.
Condițiile proaste de învățare. Nici acum nu s-a rezolvat problema școlilor cu toalete în curte. Nici numărul acestora nu este cunoscut, variind între 800 și 1.400.
Deși fostul guvern PSD spune că a alocat bani pentru modernizarea a sute de școli, în toamnă nu exista un rezultat palpabil.
Nivelul mic de salarizare. În 2018, statisticile spuneau că 40% dintre tineri şi 40% dintre copii se află în risc de sărăcie şi excluziune socială.
Plecarea copiiilor afară. Nu mai puțin de 487.753 de persoane cu vârsta între 0 și 19 ani au emigrat din România. Numărul depășește jumătate de milion dacă se adaugă persoanele cu vârste între 21 și 22 de ani.
Promovarea unor non valori în politică. Oricine poate ajunge ministru sau chiar premier și fără multă carte.
Acesta este mesajul transmis populației prin promovarea în cele mai înalte funcții ale unor personaje politice precum Viorica Dăncilă ori Carmen Dan.
România, codașa Europei
În 2018, abandonul școlar (rata de părăsire timpurie a școlii) a ajuns la 16,4%, cel mai mic procent din ultimii zece ani, potrivit Eurostat.
Media europeană este, în acest domeniu, puțin peste 10%.
„România rămâne o țară a decalajelor profunde, care atrag după ele discriminări dureroase, cu consecințe pe termen lung, rata de părăsire timpurie a școlii este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în orașe mici și scade la 6,2% în municipii“, arată un Raport al Salvați copii.
