„În urma verificărilor făcute de Ad Astra, am identificat trei aspecte care pun bazele unei discriminări a cercetătorilor si cadrelor universitare din diaspora si care au fost introduse in urma unor hotărâri de guvern sau ordine ministeriale.
Una din piedicile importante in acest sens sunt restricțiile impuse de anumite facultăți, universități si institute de cercetare, care practic elimina participarea la concursurile pe posturile libere lansate. Ca un exemplu, prin decizia Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice – Ordin nr. 6129/2016 din 20 Decembrie 2016 (Anexa 19), Comisia de Biologie-Biochimie a CNATDCU a stabilit standardele minimale si obligatorii prin care s-au pus bazele unei discriminări evidente a cercetătorilor si cadrelor universitare din diaspora.
Documentul oficial stipulează ca aplicanții pentru posturile de conferențiar si profesor universitar sa fi obținut “minimum două granturi naționale de cercetare în calitate de director (sau responsabil de proiect în cazul parteneriatelor) sau unul național (în calitate de director) și unul internațional (în calitate de responsabil național)”.
După cum se observa din text, un cercetător din diaspora este exclus automat prin prisma lipsei granturilor naționale. Chiar daca se stipulează si un grant internațional, adăugirea “in calitate de responsabil național” evidențiază si mai mult caracterul discriminatoriu.
Din verificările noastre ale criteriilor stabilite la alte discipline de către comisiile CNADTCU, doar comisia Biologie-Biochimie a introdus acest concept de „grant național” sau „responsabil național”. In cazul in care „grant național” nu se limitează doar la Romania, ci si la tara in care candidatul își desfășoară activitatea, este necesara o definire clara a acestui criteriu.
Pe baza acestor documente, concursurile pentru ocuparea de posturi in cadrul universităților sau institutelor de cercetare cu profilul Biologi-Biochimie si care impun aceste standarde minimale si obligatorii, devin automat discriminative si blochează automat accesul la concurs al cercetătorilor si cadrelor universitare din diaspora.
Criterii discriminatorii au fost introduse nu doar prin decizii ale MEC si comisiilor sale, ci si prin hotărâri ale Guvernului României.
Baza legala a unor astfel de condiții discriminatorii fata de potențialii aplicanți din străinătate au la baza o Hotărârea de Guvern nr. 902/2018 din 9 Noiembrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea şi desfășurarea examenului de promovare în cariera didactică pentru învăţământul superior, publicata in Monitorul Oficial Nr. 990 din 22 Noiembrie 2018 (https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/HG%20902–2018.pdf)
In aceasta HG, la Art. 10 se stipulează:
(1) Pentru înscrierea la examenul de promovare în cariera didactică, pentru funcțiile de lector universitar/șef de lucrări este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:
…
b) vechime minimă de 3 ani în calitate de cadru didactic în învăţământul superior în cadrul instituţiei organizatoare a examenului de promovare;
(2) Pentru înscrierea la examenul de promovare în cariera didactică, pentru funcția de conferențiar universitar este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:
…
b) vechime minimă de 6 ani în calitate de cadru didactic în învăţământul superior în cadrul instituțieiorganizatoare a examenului de promovare;
(3) Pentru înscrierea la examenul de promovare în cariera didactică, pentru funcția de profesor universitar este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:
…
b) vechime minimă de 9 ani în calitate de cadru didactic titular în învăţământul superior în cadrul instituţiei organizatoare a examenului de promovare.
Pentru moment nu este clar daca exista norme de aplicare a acestei Hotărâri de Guvern, dar este clar ca textul in forma actuala creează bazele unei discriminări si consideram ca aceasta hotărâre ar trebui abrogata.
Pe de alta parte, criterii discriminatorii sunt prezente si in Hotărârea Guvernului nr. 576/2016 privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare.
Acest document care se găsește aici (http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/incd/concursuri/hg-576-2016-din-10-08-2016.pdf) sta la baza concursului pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare anunțat din martie 2020 (prezentat aici http://www.research.gov.ro/ro/articol/5162/minister-comunicare-concurs-de-selectie-pentru-functia-de-director-general-la-institutele-nationale-de-cercetare-dezvoltare), concurs care s-a lansat deja pentru câteva poziții de director general din lista afișată în 26.06.2020: http://www.research.gov.ro/ro/articol/5225/sistemul-de-cercetare-structuri-componente-institute-nationale-de-cercetare-dezvoltare-incd-in-coordonare-mandatele-directorilor-generali-ai-incd-urilor-aflate-in-coordonare.
Mai concret, la ANEXA 1 la metodologie privitoare la Condițiile de participare la concursul pentru ocuparea funcției de director general la INCD:
– ART. 1 Persoana care participă la concursul pentru ocuparea funcției de director general la INCD trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
1. Condiții generale:
……
b) cunoaște limba română, are capacitate deplină de exercițiu și disponibilitatea să se angajeze pentru îndeplinirea atribuțiilor cu timp de muncă cu durată integrală, cel puțin pentru un mandat de 4 ani.
Apoi, in ANEXA 3 la metodologie, privitoare la Regulamentul de desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director general la INCD:
ART. 2
(1) Lucrările comisiei de concurs se desfășoară obligatoriu în prezența tuturor membrilor, în limba română, și sunt conduse de președintele desemnat.
si
ART. 6
…….
(3) ANCSI, în vederea asigurării depunerii on-line a dosarului de concurs realizează și dezvoltă o aplicație software, obligatoriu în limba română, dar și în limba engleză.
De precizat ca cererea de înscriere si toate celelalte documente tipizate sunt redactate doar in limba romana.
Hotărârile de Guvern nr. 902/2018 si 576/2016 nu doar ca limitează egalitatea șanselor cercetătorilor si cadrelor didactice din diaspora fata de cei din instituțiile românești, dar limitează si accesul cadrelor didactice si cercetătorilor intre instituțiile românești. Evident, aceste condiții discriminatorii prevăzute in HG-ul mai sus menționat contravin Dreptului European, astfel de discriminări directe si indirecte fiind interzise de Tratatul de la Lisabona”, scrie Ad Astra.
