Newsweek România: Cât de pregătite sunt universitățile să treacă la școala online ?
Horia Onița (foto jos): Este clar că pandemia a „prins” universitățile românești în mare măsură nepregătite pentru un obiectiv des invocat de ANOSR și care pare altminteri natural pentru stadiul evoluției societății: creșterea gradului de digitalizare. Desigur, s-au depus diligențe pentru ca semestrul II al anului universitar 2019-2020, unul „de avarie”, să fie salvat printr-o trecere cât mai optimă în varianta online. Să venim cu o concluzie generală este dificil – succesul sau cel puțin un nivel acceptabil a depins de management, de resursele disponibile, de cât de flexibile au fost cadrele didactice. Să nu uităm că din păcate unele cadre didactice au înțeles că învățământul online presupune…a trimite niște note de curs, anulând astfel aplicarea oricărui principiu de învățământ centrat pe student sau măcar de interacțiune...nici nu poți afirma măcar că a acționa astfel e o metodă de predare.
În aprilie ANOSR a lansat un chestionar cu privire la desfășurarea procesului educațional online către studenți. Rezultatele chestionarului au reflectat în cazul majorității respondenților faptul că aveau cel puțin o disciplină pentru care activitatea didactică se limita la aspectele criticate mai sus. Deși începutul anului universitar în regim online sau hibrid prezintă inerent aspecte deficitare, acestea pot fi recuperate prin implementarea unui mecanism constant de feedback din partea studenților către cadrele didactice și conducerea universităților/facultăților. Chestionarul aplicat de ANOSR a arătat că doar 36,9% dintre studenți au menționat că li s-a solicitat acest feedback.
Cât ține de metodele de examinare, ele necesită cu siguranță o mai mare adaptare la mediul online și este necesară identificarea echilibrului între timpul pus la dispoziție, dificultate și identificarea unor metode optime de supraveghere. Cert este că deși examinarea în format clasic prezintă în continuare multe avantaje, examinarea online poate fi eficientă dacă este implementată corespunzător, dovadă fiind exemplele de bună practică din alte țări.
Universitățile au avut o vară întreagă la dispoziție pentru a învăța din experiența semestrului II, pentru a pregăti cadrele didactice, a investi în resurse educaționale sau softuri, a adapta cerințele și așteptările.
Cât de pregătiți sunt studenții să studieze doar online?
Educația online în timpul pandemiei a fost o provocare pentru mulți studenți, inclusiv din perspectiva rutinei zilnice și a izolării fizice și sociale sau din punctul de vedere al managementului timpului.
Probabil, cel mai important aspect cu valențe pozitive sugerat de studenți este legat de flexibilitatea programului. Având în vedere că studenții nu mai petrec timp pentru deplasări, au mai mult timp disponibil pentru alte activități, inclusiv pe zona de formare, reușind să le îmbine mai ușor. De asemenea, contextul online a permis o îmbinare și a metodelor de pregătire, precum și o mai mare valorizare a întregului set de instrumente și surse de învățare disponibile online, care deși existau, nu erau utilizate la potențialul corespunzător în învățământul față în față.
Din moment ce educația online implică utilizarea de instrumente digitale, are mai mult potențial de a facilita astfel accesul și familiariza studenții cu Resursele Educaționale Deschise. Totodată, mediul online permite utilizarea de diverse instrumente ce pot facilita comunicarea dintre cadru didactic și student, gestionarea sarcinilor de lucru, explorare de diverse instrumente didactice online.
Însă, inerent, lipsa de experiență determină multe probleme și blocaje în procesul educațional. În cadrul chestionarului, o parte dintre studenți au raportat demotivarea cauzată de contactul limitat cu colegii și cadrele didactice, creșterea numărului de sarcini de lucru în perioada suspendării activităților didactice fizice, orarul haotic sau imprevizibil și lipsa accesului la resursele fizice ale bibliotecii.
Aceste probleme pot fi rezolvate prin implementarea unor măsuri consecvente în timp cu privire la monitorizarea calității actului educațional, realizarea de activități extracurriculare online și digitalizarea serviciilor auxiliare. Este imperios ca unele servicii oferite de universități, precum consilierea psihologică, să continue și în mediul online.
Există studenți care nu au tablete sau laptopuri pentru școala online ?
Cunoaștem suficiente cazuri din semestrul II de studenți fără conexiune la internet sau device-uri necesare. Statisticile Eurostat arată că un număr relativ redus de studenți nu au conexiune la internet sau calculator (în 2018 - 94% din studenți accesează internetul prin dispozitiv mobil, 85% prin PC/laptop/tabletă, iar în 2019 - 92% dintre studenți accesează internetul zilnic, 98% accesează cel puțin odată pe săptămână). Totuși, indiferent de numărul studenților puși în dificultate, niciun student nu trebuie lăsat în urmă. Soluțiile sunt simple, în cazul studenților fără conexiune la internet ne referim la asigurarea cazării în centrul universitar, dacă doresc, achiziționarea de stick-uri internet, înregistrarea activității didactice, iar în cazul studenților fără acces la device-uri - împrumutarea de laptopuri, tablete sau calculatoare de către universitate din cele disponibile. De altfel, Guvernul României a anunțat că toți studenții care se încadrează în categoria beneficiarilor de bursă socială vor primi gratuit un device prin Programul Operațional Competitivitate și lucrăm actualmente la ghidul de decontare.
Nu s-ar fi putut merge pe un scenariu hybrid așa cum s-a întâmplat în învățământul preuniversitar ?
Modul în care ministerele educației și sănătății au înțeles să reglementeze suspendarea activității didactice (la 3 cazuri pe universitate, indiferent de mărime, număr de imobile, formațiunile de studiu unde s-au depistat cazurile se suspendă activitatea față în față pentru 14 zile la nivelul întregii universități) a determinat multe universități care se gândeau la scenariul hibrid să aleagă scenariul online pentru un argument just – e inutil să chemi studenții în centrul universitar când există aproape certitudinea că în câteva zile toată activitatea se transferă în online. Reglementările vor fi schimbate, dar efectul s-a produs.
Opiniile au fost împărțite, însă mulți studenți au dorit scenariul hibrid. În rândul cadrelor didactice s-a format în schimb o majoritate puternică pentru scenariul online – despre motivele care au consolidat această majoritate se poate dezbate. Clar este că dacă la unele programe de studii diferența, deși evident sesizabilă, este mai redusă, sunt programe de studii (din sfera medicală, artistică, tehnică) care presupun cu necesitate activități practice față în față.
Cum ar trebui să funcționeze căminele studențești ?
Scăderea riscului infectării cu SARS-Cov-2 în căminele universitare poate fi realizată prin implementarea de măsuri de triaj, purtarea măștii de protecție, respectarea fermă a normelor igienico-sanitare și menținerea distanței fizice. Atenția trebuie orientată în special înspre spațiile comune, precum grupurile sanitare, iar planurile de măsuri trebuie să fie extrem de clare, de exemplu în ipoteza identificării unui caz sau a suspendării activității față în față, când prezumția este că există un risc de răspândire. Testarea studenților înainte de a fi cazați pe lângă faptul că este costisitoare, poate fi și ineficientă în atingerea scopului. Este foarte dificil de urmărit la momentul actual cum se transmite virusul, iar studenții se pot infecta în multe instanțe, începând de la mersul la cumpărături și utilizarea transportului public, până la utilizarea facilităților universității. Rezultatul negativ al testului creează o falsă siguranță și toate aceste argumente au determinat renunțarea la ideea testării în cvasimajoritatea universităților.
Noi milităm pentru deschiderea căminelor, inclusiv în cazul scenariului exclusiv online, pentru studenții care sunt angajați, urmează stagii de practică sau nu au condiții optime în localitățile de domiciliu. Este de la sine înțeles însă că asumarea acestei responsabilități trebuie corelată cu o conștientizare a rolului fiecăruia în prevenirea transformării căminelor în focare de infecție.
Măsuri împotriva COVID
- Purtarea măştii de protecţie atât de către student și profesori, pe toată perioada în care se află în interiorul instituţiei;
- Evitare schimbării sălii unde se desfăşoară activităţi didactice şi de cercetare de către studenţi pe parcursul unei zile;
- Asigurarea unei distanţări fizice între studenţi de minimum 1 metru sau montarea unor;
- Fiecare student/cursant îşi va păstra acelaşi loc pe tot parcursul prezenţei în sală, potrivit unui Ordin al Ministerului Sănătății.
