Comparativ cu anul 2010, sunt cu 500 de mii de elevi și studenți mai puțini, iar față de anul 1995 vorbim de o scădere a populației școlare de 1,2 milioane de tineri
În anul universitar 2019-2020 au fost înscrişi în învăţământul superior 543.300 de studenţi/cursanţi, din care 54,6% au fost studente/cursante.
Comparativ, în 2010 existau 673.000 de tineri care urmau diverse forme de studii superioare, cu 130.000 mai mult.
Scăderea numărului de elevi și studenți se datorează depopulării României, abandonului școlar și a faptului că mulți tineri aleg să studieze în străinătate.
Datele INS mai arată că numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 a fost de 503.100 elevi şi studenţi, în creştere uşoară (+0,3%) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
Cei mici, majoritari
Conform INS, în anul şcolar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,5%, respectiv 15,6%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 49,9% au fost elevii şi studenţii de sex masculin şi 72,6% au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar şi învăţământul postliceal şi de maiştri sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+10.300 elevi, +9.600 studenţi/cursanţi, +1.400 copii şi respectiv +100 elevi). În învăţământul postliceal şi de maiştri au fost înscrişi 92.500 elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare (2,6%).
Reduceri pe linie
Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2019-2020 faţă de cel anterior (-31.000, respectiv -11.500).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,9%) în unităţile şcolare publice, iar 5,1% în unităţi şcolare private.
Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,6%), respectiv postliceal şi de maiştri (53,3%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
Ce se caută
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24,1% din totalul studenţilor/cursanţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,4% din totalul studenţilor/cursanţilor).
Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2019-2020 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (21,0%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,2%).
