„Vrem să îndreptăm lipsurile dispozitivelor de control al frontierelor externe din jurul spaţiului Schengen, dar şi să menţinem posibilitatea de a avea controale interne la zonele frontaliere, adică la câţiva km de frontieră între statele membre”, a indicat un consilier al preşedinţiei franceze, în marja vizitei lui Emmanuel Macron la Zagreb, la reuniunea pe acest subiect a miniştrilor Afacerilor Europene din statele membre din 9-10 decembrie.
Spre exemplu, un migrant ilegal reţinut în Franţa la câţiva km de frontiera cu Italia sau cu Spania ar putea fi respins de forţele de ordine franceze fără a fi necesară o altă procedură.
'În condiţiile actuale, nu puteam pronunţa neadmisii în zonele frontaliere', a subliniat Palatul Elysée la o zi după naufragiul unei ambarcaţiuni cu migranţi în Canalul Mânecii, în care au murit 27 de oameni.
Franţa mai doreşte să fie confirmată şi extinsă posibilitatea de instituire a acestor controale interne pe motiv de luptă împotriva mişcărilor migratorii secundare.
Această posibilitate există deja, pentru perioade temporare de cel mult 6 luni, reînnoibile, dar numai în caz de 'ameninţare serioasă la adresa politicilor publice sau a securităţii interne'. Aceasta poate acoperi motive sanitare, de ameninţare teroristă sau de mişcare migratorie secundară excepţională.
Mai multe state, printre care şi Franţa, solicită în mod regulat o astfel de permisiune.
Franţa îşi va înainta cererile cu ocazia prezentării de către Comisia Europeană a unei reforme a regulamentului Schengen, la consiliul miniştrilor pentru afaceri europene pe 9 şi 10 decembrie. Pentru adoptare este suficientă o majoritate calificată a membrilor spaţiului Schengen, care grupează 26 de ţări cu 420 milioane de locuitori, dintre care 22 de membri ai Uniunii Europene şi patru state asociate: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.
Parisul speră că această reformă va fi aprobată în următoarele şase luni, sub viitoarea preşedinţie a franceză a Consiliului UE.
Într-o conferinţă de presă la Zagreb, Macron s-a pronunţat joi pentru o 'guvernanţă mai politică' a spaţiului Schengen, adică la nivelul şefilor de stat sau de guvern sau al miniştrilor.
El a reiterat că Franţa sprijină aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dat fiind că această ţară 'a demonstrat soliditatea dispozitivului său', mai ales în lupta contra reţelelor de traficanţi de migranţi.
'Această aderare ar face mai eficace funcţionarea Schengen', a adăugat Macron, citând interoperabilitatea sistemelor informatice ale statelor membre, o altă revendicare a Franţei.
