Legea „Omerta” în Europa. Nu România și Bulgaria „stricau” Schengen-ul. Problemele sunt mai vechi

Motivele pentru care Austria și Olanda au blocat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen se referă la posibilitatea favorizării crimei organizate şi a imigrării ilegale. De fapt, problema se află în cu totul altă parte: în ţări care fac parte de multă vreme din spaţiul Schengen și despre care în Europa este o tăcere deplină

În prezent 26 de țări fac parte din spațiul Schengen, (spaţiul fără vamă şi fără controlul paşapoartelor, spațiul libertății) iar în curând li se adaugă şi Croaţia. În schimb, Bulgaria şi România mai trebuie să rămână pe dinafară pentru că așa a decis Austria și Olanda.

Argumente mincinoase

Problema invocată de Austria care s-a „sucit” în două zile nu are nicio legătură de fapt cu realitatea din teren. În vremuri în care imigrarea peste graniţele insuficient controlate ajunge la cifre record şi mulţi oameni se tem de importul de droguri practicat de crima organizată, anumite state simțindu-se „cu musca pe căciulă” consideră această situaţie drept liniştitoare.

Însă nu trebuie să se treacă cu vederea ce fel de model de succes este ideea unui spaţiu economic şi turistic deschis, conceput în 1985 în mica localitate de pe râul Moselle din Luxemburg. Putem întreba milioane de persoane care trăiesc, lucrează, consumă în zonele de lângă frontieră. Dacă nu ar fi existat avantajele privind comerţul, circulaţia persoanelor şi ocupaţiile, nişte ţări prevăzătoare din afara UE, cum ar fi Norvegia, Islanda sau Elveţia niciodată nu ar fi intrat în spaţiul Schengen.

În cazul unor naţiuni ca Bulgaria sau România, mulţi europeni se gândesc imediat la criminalitate şi corupţie, însă dacă ne uităm mai atent vom observa că România este printre cele mai sigure țări din lumea dacă vorbim de criminalitate și în ceea ce privește corupția am putea spune că nu ar fi în totalitate chiar o greşeală.

Însă acest aspect ţine mai degrabă de aparatul de justiţie din ţara respectivă, respectiv de partidele de acolo, adesea corupte.

Schengen e rău cu România și Bulgaria, dar e perfect cu Croația

Argumentele Austriei precum că aderarea României și Bulgariei la Schengen ar fi o greșeală pentru că sistemul Schengen nu funcționează, dar cu toate astea este benefică și funcționează de minune doar în cazul Croației este clar o „cacealma politică”. Şi, fireşte, este în detrimentul unor ţări care profită de pe urma UE, iar pe de altă parte, datorită şomajului şi emigrării în vestul mai bogat plătesc un preţ deloc neglijabil pentru apartenenţa lor de Europa.

Care sunt de fapt problemele reale pe care Europa le ascunde sub preș?

Cel care învinuieşte orbeşte, ca Austria, România şi Bulgaria pentru avalanşa de migranţi de pe ruta balcanică, trece cu vederea faptul că cea mai importantă poartă de acces, Grecia, aparţine de multă vreme spaţiului Schengen.

În privinţa mafiei, trebuie să ne gândim mai degrabă la Napoli şi Palermo (care aparţin de Schengen), decât la Bucureşti sau Sofia.

Profiturile de pe urma contrabandei comise de cartelurile de droguri în porturile din Rotterdam sau Antwerp ar transforma cu uşurinţă întregii Balcani într-o Elveţie înfloritoare.

Ar fi cazul ca vremea de a arăta cu degetul la rudele sărace din Est şi a acoperi astfel în Occident criza statului de drept din UE, să fie dată uitării definitiv, potrivit Rador care citează din publicația germană DIE WELT.