Cel puțin două state membre - Austria și Olanda - și-au exprimat opoziția față de aderarea Bulgariei și, în cazul Austriei, și față de cea a României.
Ambii candidați așteaptă să adere la Schengen încă din 2011, când Comisia Europeană a spus pentru prima dată că sunt pregătiți să devină membri, un punct de vedere împărtășit de Parlamentul European.
Cu toate acestea, Croația pare să fie mai bine poziționată pentru a deveni parte a Schengen, deoarece nicio țară nu a exprimat o opinie negativă cu privire la pregătirea sa.
Citește și: VIDEO Bazele aeriene strategice din Rusia, atacate cu drone de tipul celei ce a survolat România
Schengen permite călătoriile transfrontaliere fără a fi nevoie de pașaport sau de a trece prin controale la frontieră. În prezent, acesta cuprinde 26 de țări, inclusiv 22 de state UE, și aproape 420 de milioane de cetățeni.
România și Bulgaria, în Schengen doar „în cuvinte”
Miniștrii de interne ai UE vor dezbate și vota cele trei oferte joia aceasta, în cadrul unei reuniuni cu miză mare prezidată de Republica Cehă, care deține în prezent președinția Consiliului UE.
"Bulgaria, România și Croația au făcut obiectul unei investigații amănunțite, iar rezultatul este că îndeplinesc toate cerințele pentru a face parte din Schengen", a declarat luni dimineață Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, întrebată despre viitorul vot.
Citește și: Masa de sărbători, un lux: Carnea de porc, mai scumpă în România decât în Ungaria sau Serbia
Comentariile lui Johansson au reluat o evaluare emisă luna trecută de executiv, care a constatat că cei trei candidați au dovedit "cu prisosință" că îndeplinesc toate cerințele necesare, inclusiv gestionarea frontierelor externe și o cooperare polițienească eficientă.
De ce s-au sucit brusc austriecii
Nu toată lumea împărtășește viziunea optimistă a Comisiei.
Cancelarul austriac Karl Nehammer și ministrul său de interne, Gerhard Karner, au pus recent la îndoială capacitatea Schengen de a face față unui nou aflux de solicitanți de azil. Se așteaptă ca țara să primească peste 95.000 de cereri de azil în acest an.
"Suntem supuși unei presiuni enorme din cauza migrației neregulamentare, chiar dacă suntem o țară fără ieșire la mare din UE și nu o țară cu frontieră externă", a declarat Nehammer luna trecută. "Sistemul european de azil a eșuat".
Potrivit lui Nehammer, aproximativ 40% dintre migranții care ajung în Austria o fac după ce au trecut prin Turcia în Bulgaria și România - pentru ca apoi să călătorească prin Ungaria, un stat Schengen.
"Extinderea Schengen nu va avea loc așa", a declarat cancelarul.
"Vom sprijini parcursul Croației în spațiul Schengen", a adăugat el. "Țările sunt votate individual".
Președintele României, Klaus Iohannis, care provine din aceeași familie politică de centru-dreapta ca și Nehammer, a contestat aceste afirmații, susținând că țara sa nu face parte din așa-numita rută a Balcanilor de Vest, care a înregistrat peste 120.000 de incidente de trecere a frontierei numai în acest an.
"Nu a existat, nu există și nu va exista un flux migrator necontrolat prin România", a declarat Iohannis luna trecută.
Însă, potrivit Ministerului austriac de Interne, presiunea migratorie "disproporționată" din interiorul țării ar trebui să fie un motiv pentru amânarea extinderii Schengen.
Datele instituțiilor europene contrazic clar acuzațiile Austriei
„Datele, inclusiv de la instituţiile europene FRONTEX, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migraţie care ăs genereze temeri. Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment.
Aderarea României va face spaţiul Schengen şi mai sigur, prin implicarea României, care după aderare va avea şi mai multe instrumente la îndemână, având la dispoziţie tot instrumentarul Schengen pentru a ajuta la controlul şi contenirea acestui fenomen”, spune premierul Nicolae Ciucă.
Dispută din cauza unei bancnote de 50 de euro
Între timp, un tablou similar se conturează în Olanda. În urma unei reuniuni a Consiliului de Miniștri de vineri, guvernul olandez a decis să sprijine aderarea României la Schengen - dar nu și pe cea a Bulgariei.
Premierul Mark Rutte a declarat că țara sa este încă îngrijorată de situația statului de drept și de lupta împotriva corupției din Bulgaria și că admiterea acesteia în Schengen ar putea avea loc "undeva anul viitor".
Rutte a pus apoi sub semnul întrebării capacitatea Bulgariei de a-și supraveghea frontierele externe și a lăsat să se înțeleagă că migranții ar putea trece ilegal frontiera țării dacă ar plăti 50 de euro „mită”
"Nu spun că acest lucru se va întâmpla, dar vreau să se stabilească în mod explicit că nu se va întâmpla", a spus el.
Acuzațiile Olandei au aprins leadership-ul din Bulgaria
Remarca l-a indignat pe președintele bulgar Rumen Radev, care a răbufnit împotriva lui Rutte.
"Recent, trei polițiști bulgari au fost uciși, protejând frontiera externă (europeană)", a scris Radev pe Twitter.
"Astăzi, premierul Mark Rutte a sugerat, în mod inacceptabil, că se poate trece această frontieră pentru 50 de euro. În loc să primească solidaritate europeană, Bulgaria primește cinism!"
Într-o convorbire telefonică cu Rutte, Radev a declarat că statele membre ar trebui să fie "ghidate de criteriile stabilite pentru aderarea la Schengen și nu de alte considerente", potrivit presei bulgare.
Comisia Europeană, de partea României și a Bulgariei
Comisia Europeană a declarat că nu deține informații despre vreo taxă de 50 de euro pentru trecerea frontierei. Executivul insistă asupra faptului că atât Bulgaria, cât și România au demonstrat în mod clar capacitatea lor de a patrula frontierele externe.
"Este un mit și este nedrept să se proiecteze argumentul că extinderea Schengen înseamnă mai puțin control", a declarat luni vicepreședintele Comisiei Margaritis Schinas. "Este vorba despre mai multe controale și controale mai bune."
Un purtător de cuvânt al Ministerului olandez de Interne a confirmat ulterior pentru Euronews opoziția țării față de candidatura Bulgariei la Schengen.
Rezistența din partea Austriei și Olandei vine la doar câteva zile după ce guvernul suedez a reușit să adune suficiente voturi în parlament pentru a susține cele două candidaturi de aderare. Acest lucru a fost posibil după ce social-democrații (SD), cel mai mare partid din țară, și-au ridicat opoziția.
Suedia era considerată una dintre puținele țări care se mai opunea extinderii Schengen.
