Cert este însă că cea mai mare pierdere a unei nave de război, din ultimii 40 de ani, va ridica întrebări îngrijorătoare nu numai pentru Moscova, ci și pentru planificatorii militari din întreaga lume.
Ce a cauzat scufundarea?
Nava s-a scufundat joi în largul coastei Ucrainei în Marea Neagră.
Ministerul rus al Apărării, prin intermediul presei de stat, a raportat scufundarea navei de război „Moskva” - nava amiral a flotei lui Putin de la Marea Neagră.
Ministerul a spus că un incendiu de origine necunoscută a detonat muniția depozitată pe navă, iar exploziile rezultate au provocat „daune structurale”. Se spune că nava de război s-a scufundat apoi în mijlocul mării agitate, în timp ce era remorcat către un port din apropiere.
Ucraina susține că a lovit „Moskva” cu rachete de croazieră antinavă și că acestea au declanșat incendiul care a detonat muniția. Oficialii apărării americani și occidentali par să favorizeze discursul ucrainean.
SUA consideră că versiunea Ucrainei despre evenimente este corectă, a declarat pentru CNN o sursă familiarizată cu cele mai recente informații pe subiect.
„Moskva” era înarmată cu rachete antinavă și antiaeriene, precum și cu torpile, tunuri și sisteme de apărare antirachetă, ceea ce înseamnă că ar fi avut la bord cantități masive de explozibili.
Când a fost ultima dată pierdută în război o navă de această dimensiune?
Crucișătorul argentinian „General Belgrano” a fost torpilat și scufundat de submarinul britanic cu propulsie nucleară HMS Conqueror la 2 mai 1982, în timpul războiului din Insulele Falkland.
„Generalul Belgrano” și „Moskva” aveau dimensiuni similare - fiecare cu lungimea de aproximativ 600 de picioare (182 de metri) și deplasând 12.000 de tone - deși echipajul de aproximativ 1.100 de la bordul Generalului Belgrano era dublu față de cel al echipajului Moskva, care număra aproximativ 500 de militari.
Rusia nu a dezvăluit numărul victimelor survenite în timpul incendiului de pe „Moskva” și scufundării ulterioare. Un total de 323 de membri ai echipajului au murit când „Generalul Belgrano” a fost scufundat.
Ce înseamnă pierderea „Moskvei” pentru efortul de război al Rusiei?
Cel mai mare efect poate fi asupra moralului Rusiei. Fiind nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, „Moskva” a fost unul dintre cele mai vizibile atuuri ale sale în războiul din Ucraina. Deși Rusioa gestionează cu atenție știrile despre războiul din Ucraina, va fi greu de ascuns absența bruscă a unei nave atât de mari.
Pierderea sa va ridica îndoieli cu privire la abilitățile de luptă ale Rusiei, fie că s-a datorat acțiunii inamicului sau a unui accident.
„Ambele explicații pentru scufundarea Moscovei indică posibile deficiențe ale Rusiei – fie apărare antiaeriană slabă, fie proceduri de siguranță incredibil de laxe și control al daunelor pe nava amiral a flotei Mării Negre”, au scris analiștii Mason Clark, Kateryna Stepanenko și George Barros, de la Institutul pentru Study of War, în briefing-ul lor zilnic de război.
Carl Schuster, un fost căpitan al Marinei SUA, a spus că îndoielile au ajuns până la Kremlin.
„Ridică semne de întrebare cu privire la competența navală la 10 ani după ce Putin a anunțat că va restabili capacitățile Marinei, moralul și profesionalismul”, a spus Schuster.
„Se pare că nu a reușit să-și țină niciuna dintre promisiuni”, a spus Schuster, menționând că Rusia a suferit eșecuri și pe uscat.
Specialiștii sunt însă împărţiţi cu privire la impactul pe care îl va avea scufundarea asupra invaziei ruse.
Analiștii ISW consideră că este o lovitură relativ minoră, spunând că nava a fost folosită mai ales pentru lovituri cu rachete de croazieră asupra centrelor logistice și aerodromurilor ucrainene. Rusia are sisteme terestre și avioane care pot face același lucru, au spus ei.
Totuși, au adăugat că, dacă într-adevăr o rachetă ucraineană a scufundat nava, Marina rusă ar trebui să-și regândească operațiunile, eventual deplasând navele mai departe de teritoriul ucrainean și ajustându-și apărarea antiaeriană.
La Washington, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că principala misiune a Moscovei este apărarea aeriană pentru forțele ruse din Marea Neagră.
„Va avea un impact asupra acestei capacități, cu siguranță pe termen scurt”, a spus Kirby reporterilor.
O lecție pentru China?
Analiştii spun că scufundarea va fi studiată cu atenţie în Asia de Est, mai ales dacă se confirmă că rachetele ucrainene au lovit nava de război.
În special, analiștii vor căuta orice informații pe care le-ar putea oferi cu privire la orice potențial conflict militar care implică Taiwan - insula pe care Partidul Comunist de la Beijing pretinde că este parte a teritoriului său.
Beijingul nu a exclus folosirea forței pentru a obține controlul asupra Taiwanului și acest lucru a provocat tensiuni cu SUA, care se angajează să furnizeze insulei arme defensive.
Timothy Heath, cercetător internațional senior în domeniul apărării la think tank-ul RAND Corp., a declarat că lovitura asupra „Moskva” va evidenția, atât pentru China, cât și pentru SUA, „vulnerabilitatea navelor de suprafață” în orice potențial ciocnire militară.
Heath a spus că, într-un astfel de scenariu, Marina SUA ar dori să-și mențină navele de suprafață în afara raza de acțiune a rachetelor antinavă ale Beijingului.
China, pe de altă parte, ar fi conștientă de faptul că Taiwan a achiziționat rachete anti-navă ieftine, similare celor afirmate de Ucraina care au lovit Moscova, a spus Heath.
Din această cauză, „orice potențială invazie (chineză) a Taiwanului rămâne o misiune cu risc extrem de ridicat ”, a spus Heath.
Dar unii analiști au spus că scufundarea „Moskva” are o relevanță limitată pentru situația din Asia de Est.
Thomas Shugart, un fost comandant de submarin al Marinei SUA, care este acum analist la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană, a spus că există prea multe diferențe între situații.
Sistemele de apărare aeriană ale „Moskva” nu sunt în aceeași ligă cu sistemele Aegis mai moderne ale distrugătoarelor marinei americane, iar rachetele antinavă ucrainene nu sunt la fel de bune ca cele chineze, a spus Shugart.
Iar navele de război din epoca sovietică, precum Moskva, au fost de obicei „cunoscute pentru loviturile lor ofensive, nu pentru sistemele lor defensive sau pentru controlul daunelor”, a spus Shugart.
