Ankara este deranjată de protestele anti-Turcia de la Stockholm, când a fost ars inclusiv un exemplar al Coranului, relatează Reuters, conform News.ro.
"Este o abordare corectă să se stabilească o diferenţă între o ţară problematică şi una mai puţin problematică. Putem evalua cererile (Finlandei şi Suediei) de aderare la NATO separat, dacă NATO şi ţările respective iau o decizie în acest sens", a declarat Mevlut Cavusoglu, ministrul de externe al Turciei.
Suedia şi Finlanda au cerut anul trecut aderarea la NATO, urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, dar au nevoie de ratificarea tuturor ţărilor membre pentru a deveni membre cu drepturi depline ale Alianţei. Turcia şi Ungaria încă nu au ratificat aderarea ţărilor nordice, aprobată în principiu de liderii NATO la summitul din vară de la Madrid.
Citeşte şi: Turcia va dezvolta infrastructura de informații a bazelor NATO „Intelligence Functional Services”
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a transformat dezbaterea privind extinderea NATO într-o miză personală, înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din Turcia din luna mai, mobilizându-şi susţinătorii cu un discurs populist.
Turcia nu este niciodată împotriva extinderii NATO, a precizat Cavusoglu. Dar paşii făcuţi de Suedia, conform unui acord trilateral semnat anul trecut, nu sunt suficienţi, a spus el.
Citeşte şi: Coranul a fost ars la o manifestație în Stockholm. Tensiunile între Turcia și Suedia explodează
Săptămâna trecută, Turcia a suspendat discuţiile NATO cu Suedia şi Finlanda din cauza protestelor din Stockholm. Erdogan a semnalat duminică că Ankara ar putea fi de acord ca Finlanda să adere la NATO înaintea Suediei.
Turcia reproşează Suediei, în special, că adăposteşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizaţie care din 1984 luptă împotriva statului turc.
