„Cred că este unul dintre cele mai bune momente ale secolului 21 în inginerie. Această „zăpadă” din prim plan este probabil o parte a învelișului de praf, cunoscut sub numele de coamă, care se formează în mod obișnuit în jurul corpului sau nucleului central de gheață al cometei. Pe măsură ce cometele trec aproape de soare, căldura emanată face ca o parte din gheață să se transforme în gaz, ceea ce generează un puf de praf în jurul nucleului de gheață”, se arată într-o postare pe facebook a CosmosUp.
Satelitul Rosetta al Agenției Spațiale Europene (ESA) se apropie de cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko, așa cum dezvăluie imaginile camerei cu unghi îngust OSIRIS a navei spațiale de la o distanță de aproximativ 5.500 km.
Citește și: VIDEO SUA au întrecut Rusia la furnizarea de gaze către Europa. Pregătiri pentru o „iarnă grea”
Rezoluția celor mai recente imagini realizate de sistemul de imagistică OSIRIS al navei spațiale pe 20 iulie este de 330 de picioare (100 de metri) per pixel.
La acea rezoluție, 67P pare să fie format din două părți: un cap mai mic conectat la un corp mai mare. Regiunea de legătură, gâtul, se dovedește a fi deosebit de intrigantă.
Citește și: În Top: Elevii români au obținut 7 medalii la Olimpiada Internaţională de Geografie pentru Europa
„Faptul că am putut ateriza pe o cometă și să primim imagini ar trebui considerat una dintre cele mai uimitoare fapte inginerești și științifice ale secolului. Absolut uluitor că am reușit să facem asta.”
