Este probabil principala concluzie care se desprinde din dialogul cu Iulian Fota. Şi ce e mai îngrijorător este că acest mesaj este cultivat, fără nuanţările necesare, chiar de la vârful politicii româneşti.
El subliniază că spre deosebire de ceea ce prevedea un articol similar din Cartea Uniunii Europei Occidentale prin Tratatul de la Bruxelles din 17 martie 1948, care stipula explicit obligaţia de apărare reciprocă, Articolul 5 din Carta NATO este redactat relativ ambiguu.
Citește și: Dr. Martin S. Martin, invitatul lui Alexandru Lăzescu la iDebate – noul podcast al Newsweek Romania
Nu se mai vorbeşte explicit despre un ajutor militar, deşi acesta nu este nicidecum exclus, ci despre un sprijin reciproc, în funcţie de context. În afara de asta se trece uşor în discuţia publică de la noi peste Articolul 3, care în esenţă precizează că apărarea colectivă âncepe de acasă, pentru fiecare stat membru.
VIDEO Protecţia oferită de Articolul 5 din Carta NATO, o autoamăgire
În acest context Iulian Fota dezvăluie că în cursul unei discuţii oficiale un ambasador american a ţinut să precizeze că „nu trebuie să vă aşteptaţi să vă iubim noi mai mult ţara decât o faceţi voi”.
Lecţia de tras de aici este aceea că desigur Articolul 5 e important dar pînă va veni sprijinul NATO, în forma în care va veni, trebuie să fii pregătit intern să faci faţă unei agresiuni militare externe. Ori, din păcate, România nu a fost capabilă după mai bine de doi ani de la izbucnirea războiului din Ucraina să-şi pună la punct o agendă de criză în materie de securitate naţională. După cum subliniază Iulian Fota: „cum e posibil ca în condiţiile în care vine NATO în România să facă poliţie aeriană tu nu eşti în stare să ai o legislaţie care să-ţi permită să dai jos dronele”.
În afara acestui punct discuţia a abordat câteva alte teme geopolitice majore. De pildă faptul că războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, dintre Iran şi grupările teroriste proxy ale Teheranului, Hamas, Hezbolah, Jihadul Islamic, Houthies din Yemen, etc şi Israel sunt legate, sunt parte a demersului unui redutabil grup de state, în frunte cu Rusia şi China, alături de Iran, Coreea de Nord, Venezuela, de a demantela actuala ordine internaţională şi de a impune o alta care să le fie favorabilă.
Între altele prin legitimarea unor sfere de influenţă în regiunile lor de interes. Din păcate, spune Iulian Fota, această imensă provocare geopolitică găseşte un Occident vulnerabil, în care deciziile de politică externă sunt în tot mai mare măsură prizoniere evoluţiilor politice şi electorale interne.
Un bun exemplu fiind influenţa în creştere masivă a grupărilor islamice care, iată, au reuşit să creeze un curent de opinie pro-Hamas, anti-Israel, de fapt chiar antisemit, sprijinit entuziast de stânga radicală neo-marxistă. Iar această slăbiciune manifestă este exploatată de tabăra adversă. Cu puţină vreme în urmă, de pildă, Iranul nu ar fi îndrăznit să lanseze, încrezător, sfidător, nu numai la adresa Israelului ci şi a Statelor Unite, acel masiv atac cu rachete şi drone împotriva statului evreu.
Mai jos, partea a doua a interviului
În fine, alte două observaţii importante, sunt că în ciuda retoricii publice, nici americanii şi nici alte state europene nu doresc să îngheţe complet relaţiile cu Rusia (cu care, de altfel, există canale confidenţiale de contact) şi că Republica Moldova se află într-un moment de cumpănă.
Soarta acesteia din urmă va depinde esenţial de soarta războiului din Ucraina. Mai concret, dacă Odesa cade, cade şi Republica Moldova. Iulian Fota mai sesizează o schimbare de atitudine la Moscova faţă de Republica Moldova.
Până recent Rusia nu dorea să exercite un control total, pentru că asta ar fi însemnat şi asumarea unor oblicaţii financiare. Se mulţumea să-şi exercite influenţa prin structurile pro-ruse lăsând UE să ofere sprijin financiar Chişinăului. Acum, în noul context geostrategic, prin felul în care acţionează, cultivând legături tot mai strânse cu aceste grupări dar şi cu Găgăuzia, pare ca să vrea să obţină controlul total împiedicând o eventuală aderare la Uniunea Europeană.
