Cei doi, împreună cu alți trei parteneri de afaceri, au fost acuzați de procurorii italieni că făceau parte dintr-o rețea care spăla banii grupării mafiote Cosa Nostra prin afacerile cu gunoi. Anchetatorii susțin că prin groapa de gunoi de la Glina au trecut banii familiei mafiote Ciancimino, condusă de răposatul mafiot Don Vito Ciancimino.
Pedepsele de la Roma
Magistrații de la Roma au hotărât în cursul zilei de joi, 31 ianuarie 2019, să îl condamne pe italianul Sergio Pileri la cinci ani de închisoare. Italianul deține direct 37,5% din firma Ecorec SA, cea care administrează groapa de gunoi Glina. Tot cinci ani de pușcărie a primit și italianul Romano Tronci, unul din oamenii de încredere ai lui Massimo Ciancimino, fiul mafiotului Don Vito Ciancimino – fost primar al orașului Palermo.
Românul Victor Dombrovschi și italianul Raffaele Valente, din Termoli și rezident în Muntenegru, s-au pricopsit fiecare cu câte o pedeapsă de patru ani și șase luni. Dombrovschi deține 40% din afacerea cu gunoi de la Glina. Ultimul condamnat a fost Nunzio Rizzi care a primit o condamnare de trei ani și șase luni.
"Capitano ultimo"
Vânătoarea împotriva oamenilor care lucrau pentru familia Ciancimino a fost coordonată de Sergio De Caprio, faimosul "Capitano ultimo". În data de 15 ianuarie 1993, Sergio De Caprio a fost cel care l-a încătușat pe Salvatore Riina, șeful mafiei italiene. După capturarea lui Riina, în perioada 1993-1997, De Caprio a continuat să-i caute în lumea întreagă pe cei mai temuți lideri ai mafiei italiene. Din 2000 și-a continuat activitatea la carabinieri, la Operațiuni Speciale.
În anul 2015, sub comanda lui Sergio de Caprio, carabinerii, împreună cu structura centrală a DIICOT, au efectuat mai multe arestări în Italia, respectiv România. La București au fost arestați Sergio Pileri și Victor Dombrovschi. Românul a fost predat autorităților italiene în baza unui mandat european de arestare.
Oamenii lui Ciancimino
Banii familiei Ciancimino au fost căutați la București încă din 2005 de procurorii antimafia din Palermo. În aceea perioadă, italienii împreună cu procurorii DIICOT au investigat transferurile de bani ale familiei siciliene. Principala firmă anchetată a fost Agenda 21 SA, în al cărei consiliu de administrație (CA) se afla Roberto Ciancimino, un membru al temutei familii mafiote. Tot din CA făceau parte și Giovanni Lapis și Romano Tronci. Conform unei anchete publicate de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, soția lui Romano Tronci, Santa Sitoti, figura printre acționari. Pachetul majoritar de acțiuni era deținut de o firmă din Italia, Sirco, despre care procurorii italieni spun că era controlată de familia mafiotă. Imediat ce primele articole care legau Agenda 21 de familia Ciancimino au apărut în Italia, Ciancimino, Tronci și Lapis au dispărut de pe lista de administratori și din Consiliul de administrație
Din documentele procurorilor italieni rezulta că Massimo Ciancimino lucra atât cu Lapis și Ghiron, dar și cu alte câteva persoane considerate de încredere: Romano Tronci și soția lui, Santa Sidoti și frații Sergio și Giuseppe Pileri. În transcrierile înregistrãrilor telefonice depuse la dosarul Ciancimino se află mai multe discuții cu sau despre aceste personaje. Toate aceste discuții se referă la afaceri dirijate prin interpuși de cãtre familia Ciancimino, afaceri care s-au desfășurat și pe teritoriul României.
Agenda 21 intră în groapa de gunoi
Afaceristul Victor Dombrovschi a povestit într-un interviu cum a ajuns să se asocieze cu italienii de la Agenda 21. Primele demersuri au avut loc în 2003, între Dumbrovschi și Sergio Pileri, administrator al firmei Agenda 21. Cel din urmă voia să preia groapa de gunoi de la Glina.
"Am discutat de principiu și înțelegand că au planuri de viitor vizavi de proiecte destul de mari, i-am intrebat daca îi interesează. Le-am spus că acționarii mei sunt de acord să cesioneze, iar depozitul Glina are o perspectivă, pe care am discutat-o cu ei, din toate punctele de vedere", a spus Dumbrovschi.
Astfel, în 14 august 2004, Dombrovschi, în calitate de mandatar al acționarilor ECOREC, a semnat cu Gianni Lapis, președintele consiliului de administrație al AGENDA, două documente premergătoare încheierii contractului de vânzare cumpărare de acțiuni, parte integrantă în cadrul tranzactiei ce ulterior s-a încheiat între părți. Un "Gentlemen's agreement" și un "Acord între părți". Beneficiarul sumei (9.500.000 de euro + 671.000 USD) ce urma să fie plătită de către AGENDA 21 era Victor Dombrovschi, (și nu ECOREC) care urma să plătească vechilor acționari sumele proporționale cu cota lor de participare la capitalul social al societății. Pe lângă Dombrovschi, aceștia erau Silviu Bratan, Georghiu Ioana Simona, Mircea Florin Andrei și Șerban Ion. În octombrie 2004, Dombrovschi cesionează către AGENDA 21 82% din capitalul social, către S.C. 31 S.R.L. 1% și cate 1% catre Pileri Sergio si Pileri Giuseppe, diferenta de 15% fiind deținută în continuare de către Dombrovschi. La rândul său, AGENDA 21 era deținută, printre alte, de către SIRCO Spa, societate comercială cu personalitate juridică italiană.
Ulterior au fost demarate mai multe anchete în Italia în legătură cu afacerile derulate de Agenda 21 și ECOREC. Motivul? Spălarea de bani. Victor Dombrovschi a susținut public că nu are vreo treabă cu afacerile itaienilor, ba mai mult, se considera o victimă a acestora.
Într-un comunicat de presă emis de Dombrovschi, în ianuarie 2013, se menționează că Massimo Ciancimino este martor în faimosul proces care are loc în Italia în care sunt implicați funcționari înalți din aparatul de stat - 2 foști miniștri, 2 foști deputați, 3 generali și un colonel - precum și capi ai mafiei italiene din anii ’70 - ’80, așa cum menționează presa italiană. "Față de cele mai sus menționate, suntem de părere că este un mare interes în a-l discredita pe martorul cheie Massimo Ciancimino. De asemenea, dorim să completăm prin faptul că între ECOREC SA, reprezentanții săi și Dl. Masimo Ciancimino nu au existat niciodată relații de niciun fel", susținea Dombrovschi.
Don Vito Ciancimino
Fost primar creștin democrat al orașului Palermo la începutul anilor ’70, Vito Calogero Ciancimino a avut legãturi puternice cu Cosa Nostra, mai ales cu legendarii capi mafioți Salvatore Riina și Bernardo Provenzano. După arestarea la începutul anilor 90 a lui Salvatore Riina, tovarășul său, Provenzano, a ajuns să conducă temuta grupare mafiotă cu rădăcini în satul Corleone. Ciancimino a fost omul de legătură al mafioților cu lumea politică și financiară din Sicilia încã din anii '60. Din funcția de primar al orașului Palermo, el a reușit să direcționeze contracte publice de construcții sau de branșare la rețeaua de gaz către asociați ai mafiei. Primele dovezi care l-au legat pe Cinancimino de mafie au ieșit la iveală la mijlocul anilor '70. Apoi au urmat declarații ale unor membri ai Cosa Nostra, care au dus la o investigație de lungã durată și la încarcerarea lui Ciancimino. Don Vito a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru asociere de tip mafiot și la confiscarea averii. A murit la Roma, în noiembrie 2002, în urma unui infarct. Procurorii italieni au descoperit cã afacerile lui don Vito au fost continuate prin fiul său, Massimo.
