A învins Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni?
Citește și: Cum a ajuns Ștefan cel Mare ultimul apărător creștin al Crimeii? Regiunea, supusă de turci și tătari
Cărțile de istorie din școală au precizat că înfruntarea din august 1595 a fost marea victorie a voievodului Țării Românești în fața armatei otomane invadatoare, ce-l avea în frunte pe marele vizir Sinan Pașa. Dar adevărul este ceva mai diferit, triumful real petrecându-se în altă parte, două luni mai târziu.
A învins Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni? Adevărul despre lupta cu Sinan Pașa
„Şi-n ceasul acela Hassan a jurat/ Să zacă de spaimă o lună/ Văzut-au şi beii că fuga e bună/ Şi bietului paşă dreptate i-au dat/ Căci vodă ghiaurul în toţi a băgat/ O groază nebună”.
Acesta e finalul cunoscutei poezii a lui George Coșbuc, „Pașa Hassan”, care, descriind poetic bătălia de la Călugăreni, a creat o întreagă mitologie în jurul acesteia, pornind doar de la un detaliu real.
Adică, într-adevăr, comandantul armatei otomane, marele vizir Sinan Pașa - a căzut de pe cal în timpul confuntării, abia scăpând cu viață.
Episodul a fost înfățișat cinematografic și de Sergiu Nicolaescu în filmul „Mihai Viteazul”, unde rolul lui Sinan Pașa a fost interpretat de marele actor Nicolae Secăreanu.
Acesta este salvat din mlaștina în care căzuse de Selim Pașa, unul dintre generalii săi, căruia, în film, i-a dat viață chiar Sergiu Nicolaescu.
Citește și: Care a fost marea durere a lui Amza Pellea în „Mihai Viteazul”? Adevărul despre vocea sa din film
Acest amănunt al bătăliei desfășurate în 13/23 august 1595 a dus, ulterior, la concluzia că voievodul Țării Românești a repurtat o mare victorie în fața oastei otomane ce venise să transforme țara în pașalâc.
În acea luptă s-a înfruntat circa 16.000 de oșteni conduși de Mihai Viteazul - cu tot cu cei 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, principele Transilvaniei - și o armată otomană de aproximativ 30.000 de oameni.
De fapt, numărul luptătorilor otomani trimiși de sultanul Mehmed al III-lea - strănepotul lui Soliman Magnificul - era semnificativ mai mare.
Dar o parte a armatei luase un alt drum, pentru a executa o manevră de învăluire a oștirii muntene, însă n-a mai ajuns pe câmpul de luptă.
Zona în care Sinan l-a confruntat pe domnul muntean - aflată în actualul județ Giurgiu, lângă râul Neajlov - era una mlăştinoasă, pe care turcii nu o cunoşteau.
În filmul „Mihai Viteazul”, Nicolae Secăreanu a jucat rolul lui Sinan Pașa, secondat de Selim Pasa, intepretat chiar de regizorul producției, Sergiu Nicolaescu - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
În cartea „Mihai Viteazul şi arta diplomaţiei”, istoricul Ion C. Petrescu prezintă cuvintele pe care le-a rostit Mihai Viteazul în faţa Ligii Sfinte, scrie adevarul.ro.
„În ziua aceea însuşi Sinan Paşa se prăvăli de pe cal într-o mlaştină foarte întinsă, de unde cu greu fu scăpat; şi în acea luptă au fost omorâte patru paşale şi şapte sangeaci”, a spus voievodul.
Cuvintele domnitorului nu au impresionat, mai marii Ligii Sfinte refuzând să-i ofere sprijin domnului muntean pentru a continua ofensiva antiotomană.
Citește și: De ce Sergiu Nicolaescu era convins că are un fiu? „M-a ales să fiu tatăl copilului ei”
Aşa se face că, deşi au rămas fără conducător și au suferit pierderi importante, de circa 7.000 de oameni, turcii au ocupat toată Ţara Românească, în timp ce Mihai Viteazul s-a retras temporar în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund Báthory,
În următoarele două luni ce au urmat „victoriei” de la Călugăreni, turcii, în frunte cu același Sinan Pașa - întremat după sperietura din timpul luptei - s-au instalat la mănăstirea Radu Vodă.
De aici, Sinan a început să numească funcționari otomani pentru administrarea noului pașalâc.
Otomanii au purces la organizarea pașalâcului la București și Târgoviște, introducând garnizoane și transformând bisericile în moschei
Aceste aspecte sunt redate de cronicarul Radu Popescu (1655 – 1729), un mare vornic şi cronicar de la curtea domnului fanariot Nicolae Mavrocordat.
„Iară turcii se ridicară cu toţii de veniră la Bucureşti şi făcuseră acolo cetate şi ajunseră până-n Târgovişte şi acolo încă făcură cetate; şi cuprinseră toată Ţara Muntenească”, relata acesta.
În lucrarea sa, el mai precizează că „jaful otoman este teribil (…), turcii au robit foarte mulţi români. Ţara Muntenească a fost pur şi simplu sărăcită de invazia turcească”.
Prin urmare, așa-zisa victorie de la Călugăreni a primului unificator al celor trei Țări Române a fost departe de a fi avut efectele unui adevărat triumf.
Citește și: Cine a fost domnitorul care mânca și bea „pe cartelă”? Sora sa a fost amanta lui Mihai Viteazul
De fapt, victoria cea mare a lui Mihai Viteazul asupra oștilor lui Sinan a venit după două luni.
În film, Sinan Pașa este salvat din mlaștina în care căzuse chiar de Selim Pașa - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
În octombrie 1595, după ce a reușit să readune o armată de circa 40.000 de oameni - cu sprijin din Moldova, dar mai ales din Transilvania - voievodul i-a pus pe fugă pe turci în câteva lupte succesive.
Mai întâi, i-a alungat din Târgoviște, apoi din București, pentru ca triumful cu adevărat istoric să aibă loc la Giurgiu, pe malul Dunării, în bătălia ce s-a dat între 15-20 octombrie 1595.
Astfel, campania otomană, sub conducerea lui Sinan Pașa, pornită cu intenția de a transforma principatele în pașalâcuri, s-a sfârșit cu un răsunător eșec, cu ecouri în Apusul Europei.
Citește și: Cine a fost domnitorul italian care a vrut să unifice cele trei Țări Române? A domnit în Moldova
Sinan Pașa a plătit cu funcția rușinea eșecului expediției, dar avea să fie rechemat în postul de mare vizir foarte repde, succesorul său, Lala Mahommed Pașa, murind după doar 3 zile de la numire.
A murit n anul următor, 1596, la vârsta de 75 de ani, după ce ândeplinise de cinci ori funcția de mare vizir al Imperiului Otoman și lăsând în urmă o avere fabuloasă.
Dar și portretizarea făcută, peste secole, de un poet român, apoi de un regizor de filme artistice.
