Când este Ziua Independenței României, de fapt? Multe generații de români au învățat în școală că aceasta se sărbătorește pe 9 mai, dată ce venea a doua zi după manifestările de 8 mai, care celebrau înființarea Partidului Comunist din România, în 1921.
Dar, inclusiv pe vremea comuniștilor, încă trăiau destui compatrioți care prinseseră vremurile în care Ziua Independenței se sărbătorea în fiecare 10 mai, ce era, totodată, și Ziua Națională. Deci, care este adevărata Zi a Independenței noastre?
Când este Ziua Independenței României, de fapt? De ce au modificat comuniștii data?
Istoria zilei ce marchează obținerea Independenței României este strâns legată de războiul ruso-turc din 1877-1878, în care românii s-au aliat cu „răul mai mic” din acel context, Imperiul Țarist.
Pe fondul răscoalelor antiotomane din Balcani, Rusia a devenit tot mai interesată să intervină în zonă, astfel că, la 12 aprilie 1877, a declarat război Turciei.
Cu opt zile înainte, pe 4 aprilie, între România și Rusia s-a semnat o convenție ce prevedea condițiile clare ale trecerii trupelor ruse prin țara noastră.
O măsură de prevedere firească, dat care nu va împiedica marele vecin de la Răsărit să smulgă un teritoriu românesc la finalul conflictului, chiar și din postura de aliat.
Citește și: De câte ori a invadat Rusia teritoriul României? Ecaterina cea Mare, prima care a intrat în Moldova
La acea vreme, România condusă de principele Carol I de Hohenzollern se afla, încă, tehnic vorbind, sub suzeranitatea Imperiului Otoman.
Nemulțumiți de faptul că românii permiseseră trecerea trupelor țariste pe teritoriul său, turcii au bombardat malul românesc al Dunării, artileria noastră de la Calafat răspunzând prin bombardarea Vidinului.
Astfel, la finalul lunii aprilie, România se află, de facto, în război cu Turcia. În acest context, pe 9/21 mai 1877, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu avea să rostească în Camera Deputaților, celebrul discurs prin care afirma independența României.
Mihail Kogălniceanu, ministru de externe în timpul Războiului de Independență - Foto: Arhiva
Atunci au răsunat istoricele cuvinte invocate mereu de atunci încoace, formularea exactă fiind: „În starea de rezbel cu legăturile rupte ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare”, conform ionpetrescu.ro.
În aceeași zi, ambele camere ale Parlamentului au adoptat o moțiune prin care se lua act de ruperea legăturilor României cu Poarta și se anunța independența absolută a României.
A doua zi, 10/22 mai, ce era și Ziua Națională a României, proclamația și totodată legea adoptată de legislativul român au fost contrasemnate de domnitorul Carol I.
Ei bine, aceste două date au fost, cel puțin pentru decenii bune, în „lupta” pentru a fi recunoscute ca Zi a Independenței țării. 9 sau 10 mai? Aceasta-i întrebarea.
Citește și: INTERVIU Adrian Cioroianu, despre Alexandru Ioan Cuza: Nu a fost un playboy cu accent moldovenesc!
În această privință, istoricul prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, fost ministru de externe și manager al Bibliotecii Naționale, s-a exprimat clar în cadrul emisiunii „5 minute de istorie”, difuzată de TVR.
„Adevărul se află ascuns chiar în Constituția României din acel moment. Potrivit legii, domnitorul numea și revoca miniștrii și orice act al Suveranului trebuia validat apoi de ministrul de resort.
Cu alte cuvinte, pe 9 mai 1877, a avut loc citirea Declarației de Independență de către ministrul Kogălniceanu și, mai apoi, discutarea ei în Parlament.
Dar intrarea în vigoare a acestei Declarații s-a produs a doua zi, după ce, pe 10 mai, domnitorul Carol I a proclamat starea de independență.
Așadar, din punct de vedere legal, Ziua Independenței a fost în mod voit legată de ziua de 10 mai. Altfel spus, Kogălniceanu însuși a citit Declarația pe 9 mai, pentru a-i da ocazia lui Carol I să proclame independența a doua zi, pe 10 mai”, a explicat istoricul, în clipul ce poate fi vizionat AICI.
Domnitorul Carol I - rege, din 10 mai 1881 - în timpul Războiului de Independență - Foto: historia.ro
La acel moment, pe 10 mai se împlineau 11 ani de la depunerea jurământului de către Carol de Hohenzollern ca domnitor al României.
Totuși, de ce s-a insistat atâta vreme cu 9 mai, din moment ce este destul de clar că proclamarea oficială și legală a independenței s-a petrecut în data de 10 mai?
În aeastă privință, Adrian Cioroianu a mai arătat că polemica din jurul acestor date nu este de natură istorică, ci politică.
Citește și: Cine a fost prințesa română care putea fi țarina Rusiei? A avut un fiu cu Petru cel Mare
Pur și simplu, regimul comunist nu a dorit să asocieze evenimentul cu Carol I, cu regalitatea, în general, preferând. firește, aducerea în prim-plan a declarației lui Kogălniceanu din 9 mai.
„După 1948, regimul comunist a insistat voit pe declarația lui Kogălniceanu din data de 9 mai, tocmai pentru a-l scoate din istorie pe regele Carol I și pentru a trece cu vederea ziua de 10 mai, cae era Ziua României Regale”, a concluzionat cunoscutul istoric.
În ciuda acestor evidențe, nici după 1990, guvernanții nu s-au grăbit să îndrepte această mistificare a istoriei reale.
A fost necesar să treacă peste două decenii pentru ca țara noastră să revină, în mod oficial, la data de 10 mai ca Zi a Independenței.
Astfel, abia în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021,10 mai a fost recunoscută drept zi de sărbătoare naţională, dar una lucrătoare, potrivit legislatie.just.ro.
Citește și: Când a fost armata obligatorie în România? Câți militari se află „sub arme”, la ora actuală?
