Care a fost marele muzeu din centrul Capitalei dărâmat de comuniști? Se afla vizavi de cinematograful Patria - fost ARO - și era una dintre comorile culturale ale Bucureștiului și țării. În ciuda importanței sale, „viața” instituției a durat doar 54 de ani, fiind pusă la pământ la ordinul autorităților timpului.
Care a fost marele muzeu din centrul Capitalei dărâmat de comuniști? Se afla vizavi de cinema Patria
Cum am merge pe Bulevardul Magheru, la colțul cu strada Arthur Verona - fostă Mercur - vizavi de fostul cinematograf Patria, este un spațiu gol, mărginit de o parcare.
Cei mai tineri cu greu și-ar putea imagina că, pe locul acela, se înălța, până acum fix 60 de ani, un mare muzeu.
Astfel, până în 1964, vreme de doar 54 de ani, aici trona construcția ca un templu grecesc a Muzeului Simu, un loc al artei și culturii ridicat de Anastase Simu.
Colecționarul de artă Anastase Simu s-a născut la Brăila, pe 25 martie 1854, iar la vârsta de 19 ani a devenit moştenitor al averii unchiului său Petrache Simu, pe când era încă elev la Institutul Teresianum din Viena.
Şi-a obținut licența în drept la Paris şi doctoratul în ştiințe politice şi administrative la Bruxelles.
Citește și: Ce salarii aveau românii la 1900? Câte pâini și ouă putea cumpăra un muncitor sau un funcționar?
Ulterior, Simu a activat ca secretar la Legația României din Berlin, a fost senator de Brăila în trei legislaturi consecutive, membru în Consiliul Consultativ al Artelor din Ministerul Instrucțiunii Publice (1910 - 1915), membru al Ateneului Român, membru de onoare al Academiei Române.
A devenit de foarte devreme interesat de artă, apoi de adunarea unei veritabile colecții. Acest gând l-a făcut să pornească în călătorii prin cele mai cunoscute muzee din Europa.
S-a dus la expoziții, a intrat în ateliere de pictură și sculptură și a stabilit legături cu cei mai rafinați negustori de artă din acei ani.
A început să colecționeze tot mai mult, alegînd cu multă pricepere și mult gust, tablouri și sculpturi, vechi dar mai ales noi.
Anastase Simu s-a căsătorit cu Elena Dumba, în 1882, care l-a sprijinit total în demersurile legate de alcătuirea colecției de artă, cei doi stabilindu-se în Bucureşti în 1888, scrie muzeulbucurestiului.ro.
Muzeul Simu, așa cum arăta în epoca sa de glorie - Foto: b365.ro
Cum operele de artă cumpărate s-au tot adunat, era nevoie de un loc potrivit pentru expunerea lor. Așa s-a născut Muzeul Simu,
Inaugurat prima dată pentru reprezentanți ai presei, ai artei și literaturii, într-o zi de vineri, în 21 mai 1910, muzeul a fost numit în presa vremii, „templul închinat artei”.
„Dacă treceți pe strada Mercur, ați văzut desigur cu uimire, în mijlocul stilului arhitectonic chinuit și neliniștit al atîtor case boierești, ridicîndu-se în linii liniștite, sprijinite de coloane ionice, masiv și totuși nu greoi, un templu grecesc.”
Așa începea gazetarul B. Brănișteanu articolul apărut în Adevărul, în mai 1910, cu titlul „Muzăul Simu, Cu ocazia inaugurărei”, după cum menționează editiadedimineata.ro.
Inspirat de templul ionic Erechtheion - numit după miticul rege al Atenei, Erechtus - ridicat de greci pe Acropola din Atena, clădirea muzeului a fost realizată după planurile arhitectului francez C. Sciky.
Citește și: Care e cea mai veche cafenea din Țara Românească? Rezistă de 200 ani. Eminescu și Caragiale, clienți
După două zile de la data primei inaugurări, duminică, 23 mai 1910, Muzeul Simu a avut parte de o a doua inaugurare, mult mai impresionantă decât prima, la care au participat peste 400 de invitați.
Evenimentul a fost onorat de Principele Moștenitor Ferdinand și Principesa Maria, dar și de Spiru C. Haret, ministrul instrucțiunii publice.
În 17 noiembrie 1927, muzeul a fost donat statului, iar pentru Anastase Simu, acea zi a fost, așa cum a mărturisit în cuvântarea ținută, „una din cele mai fericite” din viața lui.
„Și acum, când acest templu cu tot ce conține a devenit patrimoniul artistic al României, pe lângă cele cuprinse în el mai declar că eu și soția mea, atâta timp cât Cel de Sus ne va da zile, vom fi slujitorii lui cu aceiași dragoste și acelaș’ devotament ca și înainte.
Și dacă la început am scris pe frontispiciul muzeului „Nu numai pentru noi, dar și pentru alții”, azi sunt cel mai fericit a zice: „Nimic pentru noi, totul pentru țară”, a spus Anastase Simu în discursul ținut cu ocazia donației din 1927, citat de b365.ro.
Soții Simu au donat oficial în acea zi muzeul – clădirea, terenul și toate operele de artă în număr de 1.182 – Ministerului Cultelor și Artelor. Cât timp au trăit, soții Simu au administrat muzeul și au suportat integral toate cheltuielile.
Printre operele achiziționate de Simu se aflau autori renumiți precum: Eugéne Delacroix, Jean-Antoine Houdon, Honoré Daumier, Théodore Gericault, Pierre-Auguste Renoir, Gustave Courbet, Antoine Bourdelle.
Dar nu lipseau nici mari artiști români ca: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ion Teodorescu-Sion, Camil Ressu, Constantin Brâncuşi și Dimitrie Paciurea.
Îmbogățirea colecției a fost o preocupare constantă a lui Anastase Simu. Acest aspect poate fi surprins şi analizând numărul de lucrări deținute de-a lungul timpului.
La inaugurare, în 1910, Muzeul Simu conținuse 624 lucrări de artă, menționate în primul catalog al colecției întocmit de Theodor Cornel pentru deschiderea instituției.
Citește și: Unde se află „Casa Groazei” din Centrul Vechi al Capitalei? Ce masacru a avut loc în ea
În 1927, odată cu clădirea Muzeului Simu, au fost donate statului 1182 lucrări de artă, după cum e menționat mai sus, ceea ce reprezintă aproape o dublare a numărului de opere deținute inițial.
Muzeul Simu a fost donat statului român în 1927 - Foto: Arhiva
După moartea colecționarului, survenită în 1935, s-au adăugat şi lucrările aflate în locuința donatorului şi alte donații particulare ce au fost trecute în catalogul realizat în 1937 de Marius Bunescu.
La 31 martie 1944 instituția poseda 1902 opere de artă de pictură, sculptură, gravură şi desen.
În 1964, încurcați, probabil și de amplasamentul așezământului cultural autoritățile au decis punerea la pământ a splendidului edificiu.
Erau proiectate a se înălța în zonă clădirile Magazinului Eva, Adam și al Romartei Copiilor.
Citește și: INTERVIU Chipul lui Decebal, în București? Cum a apărut statuia de dac? A costat 250.000 €
Dar nici de aspectul de templu, ce semăna inclusiv cu Templul Masonic din București, nu era deloc pe placul mai marilor timpului.
Firește, ca orice distrugere, dărâmarea muzeului a durat mult mai puțin decât contruirea lui,
O bună parte din colecția ce ajunsese la aproape 2.000 de opere din toate genurile artistice a ajuns la Muzeul Național de Artă, iar o alta la Pinacoteca București, colecția Simu.
În 2019, beneficiind de avantahele tehnologiei moderne, Muzeul Simu a fost recreat virtual n cadrul proiectului „Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu şi rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în Bucureşti în perioada comunistă”, potrivit uauim.ro.
Proiectul a fost derulat pe tot parcursul acelui an n baza unui parteneriat între Filiala București a Ordinului Arhitecților din București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu - Centrul Expozițional Documentar.
Citește și: Care au fost cele mai lungi războaie din istorie? Românii, implicați într-unul dintre ele
