Ce domnitor al Moldovei a fost călugărit fără voia sa? Viața și personalitatea acestui personaj istoric au devenit mult mai cunoscute românilor după ce a devenit subiectul unei celebre nuvele istorice și, mai apoi, a unui film binecunoscut.
Ce domnitor al Moldovei a fost călugărit fără voia sa? I s-a spus „ucigașul de boieri”
Despre Alexandru Lăpușneanu se poate spune orice, dar nu și că a avut o viață plictisitoare. Faptele sale au stârnit destulă agitație în epocă, nu doar în Țara Moldovei, ci și în puternicele imperii ale vremii, când cel Otoman, condus deSoliman Magnificul era „vioara întâi”.
Lăpușeanu s-a născut în anul 1499, ca fiu nelegitim al lui Bogdan al III-lea cel Orb și al Anastasiei din Lăpușna, fiind poreclit „Lăpuşneanu” după numele tîrgului Lăpuşna, locul copilăriei sale.
Tatăl său era fiul lui Ștefan cel Mare, el însuși fiind, prin urmare, nepotul năprasnicului voievod.
A avut două domnii în Moldova ce au însumat o durată onorabilă pentru acele vremuri, de 14 ani: septembrie 1552 - noiembrie 1561 și martie 1563 - martie 1568.
Citește și: Cine a fost domnitorul care a făcut ravagii în haremul sultanului? Purta un cercel în ureche
Se știe că și-a schimbat numele de mai multe ori. Mai precis numele de botez - prenumele, cum spunem acum - întrucît în acea vreme încă nu existau nume de familie propriu-zise.
În momentul venirii sale pe tron întâia oară, purta numele de Petre Stolnicul, pe care, ulterior, și -a schimbat în Alexandru.
A preferat apoi un compromis, devenind Petre-Alexandru, pentru ca, mai târziu, să se oprească definitiv la Alexandru, ca nume de domnie, conform adevarul.ro.
A fost proclamat domn cu ajutorul polonezilor, detronându-l pe domnitorul Ioan Joldea, eveniment petrecut în Polonia de atunci, la Trembowla, azi, localitate în Ucraina apuseană, denumită Terebovlea.
Alexandru Lăpușeanu și soția sa, Doamna Ruxandra - Foto: moldovenii.md
„Ci sfătuindu-se pribegii, carii erau acolo, ca să nu vie fără cap, au rădicat domn pe Petrea stolnicul în tîrg în Terebulea , și i-au pus numele de Alexandru vodă, pre carele l-au poreclit Lăpușneanul, și l-au ales pribegii dintre sine”, nota cronicarul Grigore Ureche, preuat apoi de copistul Simion Dascălul.
A intrat, din această cauză, n conflict cu Ferdinan de Habsburg, împăratul Germaniei, din cauză că regele Poloniei era fratele Isabellei, regina Ungariei, care era în relații dușmănoase cu Ferdinand. Din acest motiv, Ferdinand a încercat prin toate metodele să-l răstoarne de pe tron.
Lăpușneanu a intervenit activ și în facerea și desfacerea domnitorilor din Țara Românescă. Astfel, l-a ajutat pe Mircea Ciobanul să revină pe tron în anul 1553, de unde fusese alungat de pretendentul Radu Ilie.
Mai târziu, însă, în 1554, a contribuit la înlocuirea aceluiași Mircea Ciobanul, intrat în dizgrație, cu Pătrașcu cel Bun.
Citește și: Cine a fost domnitorul ucis la vânătoare? Capcana în care a picat singurul voievod buzoian
Otomani n-au văzut cu ochi buni apropierea lui de Polonia, iar în 1555 l-au chemat la Constantinopol. Conștient de soarta ce-l putea aștepta acolo, Lăpușneanu nu se duce, dar trimite pungi cu bani, punându-se astfel bine și cu Poarta și întărindu-și astfel domnia.
În plus, în 1556, îi ajută pe turci să o readucă pe tronul din Cluj pe regina Isabella - sora regelui Poloniei, care era refugiată în țara acestuia.
Dar, chiar în clipa în care era cel mai sigur pe domnia sa, primește o lovitură total neașteptată.
Este detronat de un grec crescut la curtea sa, Iacob Eraclide (sau Heraclid), poreclit și Despotul.
Acesta, prin înșelăciuni și intrigi, dar ajutat și de mulți boieri care-l trădează pe domn, își adună o oaste de mercenari și-l învinge pe Lăpușneanul în lupta din satul Verbia, pe râul Jijia, la 18 noiembrie 1561.
Lăpușneanu se retrage spre Huși, iar de aici, fiind înfrânt și a doua oară, fuge la Chilia, unde se afla deja soția sa, Doamna Ruxandra, fiica lui Petru Rareș, care adusese cu ea și vistieria.
Mai departe, s-a dus la Constantinopol/Istanbul, Lăpușneanu fiind exilat pe insula Rhodos, în martie 1562, locul unde domnii detronați erau, de obicei, ținuți ca „rezerve” ale nouui domnitor sau, îi aștepta condamnarea la moarte.
Dar Despot Vodă a fost detronat, la rndul său, de Ștefan Tomșa, pe care Lăpușeanu îl înlătură cu ajutor turcesc, recuperându-și tronul în martie 1563.
Abia acum începe adevărata epopee a faptelor lui Lăpușneanu care-l vor duce direct în istorie, mai ales prin nuvela scrisă de Costache Negruzzi, care i-a atribuit cuvintele devenite faimoase: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau”, dar și altele, la fel de cunoscute.
Se pare că domnitorul chiar a rostit acea vorbă, nefiind doar o invenție literară a lui Negruzzi. Ele au fost consemnate de cronicarul Grigore Ureche în forma: De nu mă vor, eu îi voiu pre ei şi de nu mă iubescu, eu îi iubescu pre dînşii şi tot voi merge, ori cu voie, ori fără voie”, potrivit sursei citate.
Citește și: Cine a fost singurul domnitor care și-a pus impozit pe afacere? Mihai Eminescu i-a dedicat o poezie
A doua domnie a lui Lăpușneanu a început în sânge, cu un adevărat război civil declanșat pentru înlăturarea lui Tomșa și avea să înoate în sânge până la sfârșitul ei.
George Motoi, în rolul lui Alexandru Lăpușneanu - Foto: filmmenu.wordpress.com
La început, el promite iertare tuturor boierilor trădători și dușmani lui, însă imediat ce și-a consolidat domnia, a făcut un prânz mare, la Curtea Domnească din Iași, la care a invitat pe cei mai de seamă boieri.
În timp ce aceștia petreceau, mercenari străini au năvălit asupra lor și i-au măcelărit. După o știre polonă, din noiembrie 1564, au fost uciși la Suceava 12 boieri, în timp ce letopisețul lui Grigore Ureche dă un număr mult mai mare - de 47 - și un însemnat număr de curteni mai mărunți.
Ca o paranteză, trebuie menționat că Lăpușneanu a fost domnitorul care a mutat capitala Moldovei de la Suceava, vechea Cetate de Scaun, în Iași.
Înainte de 5 martie 1568, Lăpușneanu este afectat de o boală care îl sleiește de puteri. Simptomele erau frisoane și temperatură ridicată. Izvoarele vorbesc și de o mai veche boală de ochi, posibil glaucom, o boală ereditară de care suferiseră atât tatăl său, cât și fiul său, Bogdan Lăpușneanu.
Călugărul și cronicarul Azarie precizează doar că „în al patrulea an din domnia lui a doua, Alexandru a căzut în boală rea și de moarte”.
Citește și: De ce sabia lui Ștefan cel Mare nu poate fi recuperată din Turcia? Schimbul propus de Ceaușescu
El le cere boierilor să-l aducă pe vechiul său medic și chirurg, care se afla în Bistrița, bărbierul Anrei - bărbierii îndeplinind pe atunci și funcția de doctori, având cunoștințe în domeniu - dar acesta va ajuge abia după moartea domnitorului.
Manifestându-și în multe rânduri - în ciuda sîngelui vărsat - o credință adâncă, Lăpușeanu ava o relație specială cu multe mănăstiri din Moldova, mai ales cu cea din Pângărăți, unde și-ar fi dorit să contruiască o necropolă domnească, unde să fie înmormântat el și, ulterior, toată familia sa.
Lăpușeanu le mai cere boierilor să-l numescă domn pe întâiul său născut, Bogdan, rugăminte pe care i-o transmite și sultanului Soliman I. El dorea ca acest lucru să se întâmple „în timpul vieții sale, fiind el fără putere”.
La 9 martie adună Sfatul Țării și îi transmite sceptrul domniei lui Bogdan, La scurtă vreme, pică la pat. Acum se petrece un episod controversat din biografia sa. Se spune că domnitorul ceruse dinainte ca, atunci când va fi aproape de moarte, să fie călugărit.
Dar, căzând în agonie, cei din jurul lui s-au grăbit să-l călugărească, dându-i numele de Pahomie, fără să-l mai întrebe dacă u s-a răzgândit cumva în privința acestei dorințe.
Miraculos, Lăpușeanu își revine și se înfurie teribil atunci când aude că a fost călugărit în timpul în care zăcuse fără simțire. E momentul în care rostește spre boieri o altă formulare celebră, impusă ulterior și de nuvela lui Negruzzi: „că de mă voiu scula, pre mulți am să popesc și eu”.
Auzindu-i vorbele boieri s-au temut imediat că vor avea aceași soartă ca și a celor măcelăriți anterior. Așa că, nedorind să afle pe pielea lor vreo moarte cumplită, s-au grăbit să acționeze primii, așa că, pe 11 martie 1568, l-au otrăvit, pentru a scăpa de griji.
Lăpușneanu a fost îngropat la ctitoria sa, Mănăstirea Slatina, împreună cu soția sa, Ruxandra și cu două fete ale lui.
Citește și: Recunoașteți personajul? Marele actor, Don Juan pentru studentele la Teatru. A murit la 4 martie
Fiul cel Mare, Bogdan Lăpușeanu, a preluat domnia, dar avea doar 15 ani, tutore fiind mama sa, Doamna Ruxandra.
N-a stat pe tronul părinteui său decât 3 ani, fiind alungat în 1572 de Ioan Vodă cel Cumplit, cu acordul turcilor. A murit doi ani mai târziu, prin Moscova, după multe rătăciri prin capitalele europene pe unde a căutat ajutor.
Deși a murit foarte tânăr, a avut timp să lase un fiu și viitor domnitor, Alexandru cel Rău, care a domnit doar un an, însă în Țara Românească, între între august 1592 și septembrie 1593, sfârșind spânzurat la ordinul sultanului.
Nuvela lui Negruzii, pe de altă parte, a fost ecranizată pentru marele ecran în 1980 de regizoarea Malvina Urșianu, cu titlul „Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu”, având în George Motoi un interpret senzațional al fostului domnitor, poreclit „ucigașul de boieri”.
