Cine a fost domnitorul care și-a ucis predecesorul cu buzduganul? Vânjoși, nemiloși, fără scrupule. Cam așa au fost toți voievozii Țărilor Române în neobosita lor luptă pentru tron, putere și, în ultima instanță, supraviețuire. Dar unul dintre ei avea să priceapă ce înseamnă ironia soartei pe propriul.... cap.

Cine a fost domnitorul care și-a ucis predecesorul cu buzduganul? Gestul l-a costat viața și pe el

Aproape tot secolul al XVI-lea a fost, în Moldova, după moartea lui Ștefan cel Mare, unul al luptelor pentru tron, al întorsăturilor de situație și al domniilor scurte, foarte puține - abia numărate pe degetul unei mâini  -depășind durata de doi ani.

Pe la anul 1561, ajunsese pe scaunul domnesc al Mușatinilor un personaj exotic, un adevărat aventurier, grec de origine, Iacob Heraclide.

După ce a reușit să-l izgonească pe Alexandru Lăpușneanu de pe tron, și-a luat numele de Ioan Vodă, dar a intrat în istorie mai ales ca Despot Vodă, fiind și eroul dramei cu același titlu scrisă de Vasile Alecsandri.

Prin originea lui și felul în care se cocoțase la conducerea principatului, n-avea cum să fie prea iubit nici de boieri, nici de popor, deși a gândit un plan interesant de uniune personală a celor trei Țări Române, cu patru decenii înaintea lui Mihai Viteazul.

Citește și: Care domnitor a vrut să unească cele trei Țări Române înaintea lui Mihai Viteazul? De ce a eșuat?

În plus, luase niște decizii total impopulare, protejând cultura protestantă în detrimentul celei strămoșești ortodoxe. Colac peste pupăză, ca să bată propria monedă, ce-i conținea chipul, a avut nefericita idee de a folosi, în acest scop, aurul și argintul bisericilor.

De asemenea, a încercat să-i margnalizeze pe boierii pământeni, prin aducerea de consilieri din Vest și a împovărat poporul cu noi biruri.

Monedă cu chipul lui Despot Vodă - Foto: Arhiva

De aici, până la răzvrătirea marilor boieri n-a fost decât un pas. Așa se face că, în al doilea an de domnie al acestuia, ei s-au răsculat contra lui Despot Vodă.

În fruntea nemulțumirilor se pune hatmanul Tomșa, care provenea din rândul boierimii țării, fiind, conform rangului său, conducătorul oştirii moldave.

În august 1563 este ales ca domn de boierii răsculați, apoi se îndreaptă spre Cetatea Sucevei, unde se refugiase Despot Vodă.

Acesta a rezistat la un asediu de trei luni, după care a fost abandonat de mercenarii săi, fiind silit să deschidă porțile cetății și să i se închine lui Tomșa.

Citește și: Cine a fost domnul Moldovei care muta singur un tun? Episodul unic petrecut la teribila sa moarte

Această atitudine nu l-a impresionat pe Tomșa, care, la 5 noiembrie 1563, după ce l-a mustrat pe fostul domn pentru fărădelegile săvârșite, l-a lovit cu buzduganul, omorându-l, capul acestuia fiind trimis la Constantinopol. Uciderea lui Despot Vodă de către Tomșa a fost relatată de cronicarul Grigore Ureche.

„Dispot vodă, dacă văzu că l-au viclenitu toţi boierii şi l-au părăsit toţi slujitorii şi ţara s-au rădicat asupra lui şi ajutoriu de unde avea nădejde, de la priietinul său, de la Laschii, nu-i vine, aşa văzându pierirea lui sosită la capul său, îmbrăcatu domneşte au ieşit afară din cetate, mai sus de Suceava, la Areni, unde era ţara adunată şi să închină Tomşii.

Iară Tomşa cu multe cuvinte l-au mustrat, aducându-i aminte de multe lucruri fărădelege ce făciia, că nu numai ţara pustiieşte şi bisericile dizbrăca, ce şi de lege îşi râdea. Cu acestea cuvinte mustrându-l Tomşa, l-au lovit cu buzduganul şi decii toată oastea s-au lăsat la dânsul, unde acopierindu-l mulţimea, cu multe rane i-au pătrunsu trupul”, nota acesta, potrivit adevarul.ro.

Ajuns domn, Tomșa și-a luat numele de Ștefan, dar cum în epocă se folosea doar numărătoarea ce diferenția domnii cu același nume de botez, el s-a numit, de fapt, Ștefan al VII-lea. 

Spre neșansa lui, turcii nu au vrut să-l recunoască însă ca domn, așa că l-au numit, pentru a doua oară, pe Alexandru Lăpușneanu, cel alungat de Despot Vodă cu doi ani înainte.

Otomanii chiar i-au oferit acestuia armată pentru a-şi recupera tronul, astfel că, în martie 1564, Ştefan Tomşa s-a refugiat din calea pretendentului la tron, în Polonia, la Liov, oraș din vestul ucrainei de azi.

Aici părea în siguranță, atâta doar că trecutul l-a ajuns din urmă. Mai precis, fapta sa de a-l omorî cu mâna lui pe fostul domnitor, Despot Vodă, căruia îi jurase credință, din poziția de hatman.

Gestul - asociat cu o păcătoasă trădare - nu a fost privit cu ochi buni mai marii conducători din Europa, nici de regele Polonie, Sigismund al II-lea.

Deși nu obișnuia să facă acest lucru, acesta a răspuns afirmativ solicitărilor Imperiului Otoman de a-l prinde și omorî pe Tomșa, lucru care s-a și întâmplat.

Citește și: Cine a fost domnitorul otrăvit de propria soție? A declanșat două conflicte pentru două prințese

Astfel, sub pretextul că Tomșa a făcut niște prădăciuni în Polonia, la începutul domniei lui, Sigismund a pus să i se taie capul, în mai 1564, la Liov, unde fostul domnitor-trădător a și fost înmormântat într-o biserică ortodoxă.

Așa a fost curmată viața zbuciumată a acestui voievod care, cel puțin în ochii contemporanilor, n-a fost altceva decât un trădător și-n „ucigaș de domn”.