Cine a fost „Mălai Vodă”, domn al Țării Românești? Deși a fost unul dintre cei mai mari voievozi ai istoriei noastre, n-a fost scutit de porecle date în batjocură de către cei care îi erau inamici. Dar mălaiul la care se face referire nu avea nicio legătură cu mămăliga din porumb, atât de dragă românilor.
Cine a fost „Mălai Vodă”, domn al Țării Românești? Porecla nu avea legătura cu mămăliga din porumb
Puțini știu că unul dintre cei mai importanți domni ai Țării Românești și ai istoriei noastre a primit această poreclă din partea neprietenilor săi.
Astfel, „Mălai Vodă” este nimeni altul decât Mihai Viteazul, făuritorul primei Uniri a celor trei Țări Române, la 1600.
Dar cum până și celebrul jucător bulgar Hristo Stoicikov ne făcea - acum ceva ani - „mămăligari”, înaintea unei dispute fotbalistice, acest lucru n-ar trebui nici să ne surprindă, nici măcar să ne supere.
Citește și: Cine a fost prințesa română care putea fi țarina Rusiei? A avut un fiu cu Petru cel Mare
În lucarea sa, „Universalitatea alimentaţiei. Istoria şi particularităţile alimentaţiei la români” (2000), prof. dr. Iulian Mincu notează impresiile unui călător străin din anul 1576.
„Pe când (Ştefan) Bathory (n.r. - Principele Transilvaniei) călătorea prin Moldova cea devastată de turci şi tătari, Voievodul, care ştia lipsa generală, îi trimise ca un dar preţios – o pâine de secară!.
O sută de ani mai târziu, un misionar catolic care a vizitat Muntenia spunea, în 1670, că „tot acel popor se hrăneşte cu pâine de mei, iar Mihai Viteazul era poreclit de saşi, în bătaie de joc, Mălai-Vodă”, nota Mincu, conform historia.ro.
Însuși marele voievod Mihai Viteazul a fost poreclit, în batjocură, „Mălai Vodă” - Foto: Arhiva
Mămăliga și turtele din diverse cereale au reprezentat pentru sute de ani baza alimentației românilor, inclusiv a domnitorilor din epoca medievală. Iar cele din mei erau cele mai folosite și mai hrănitoare.
Dar Mihai Viteazul nu a mâncat niciodată ceea ce azi e un preparat firesc pentru noi, mămăliga din mălai de porumb.
Pentru simplu fapt că această cereală încă nu apăruse pe teritoriul Țărilor Române, chiar dacă era deja cultivat în bună parte din Europa.
Porumbul a fost adus de conchistadorul Hernan Cortes - deși unii îi atribuie meritul chiar lui Columb - care a descoperit planta odată ajuns în zona Mexicului, în 1519.
I s-a părut interesantă, pentru că nu lipsea din meniul aztecilor, astfel că ar fi trimis în Europa primele mostre de porumb pentru a fi analizat şi cultivat. Fără să bănuiască acest lucru, Cortes a declanșat o adevărată revoluție a agriculturii pe Bătrânul Continent.
Pe de altă parte, în favoarea întâietății lui Cristofor Columb în această chestiune, ar fi faptul că porumbul începe să fie cultivat în Peninsula Iberică, încă din 1493, la un an după descoperirea Lumii Noi de către el.
Citește și: Care a fost marea durere a lui Amza Pellea în „Mihai Viteazul”? Adevărul despre vocea sa din film
În primii ani ai secolului al XVI-lea este atestat în Castilia, Andaluzia și Catalonia, într-o perioadă în care Cortes încă nu ajunsese în Mexic (1519-1521), unde a cucerit imperiul condus de regele aztec Montezuma
„În jurul anilui 1520 este atestat și în Portugalia. În anii următori pătrunde în sud-vestul Franței (prima atestare la Bayonne, în 1523) și în nordul Italie.
De aici a trecut în Panonia și Pensinsula Balcanică”, potrivit afirmațiilor lui Massimo Montanari în lucrarea „Foamea și abundența – o istorie a alimentației în Europa” (Editura Polirom 2003), citat de adevarul.ro.
Prima atestare a unei culturi de porumb pe teritoriul actual al României provine abia de la 1611, potrivit tezei de doctorat a lui Lukacs Iosif, „Clujul renascentist, aspecte privind viața cotidiană în Cluj în secolul al XVI-lea și al XVII-lea”.
Mămăliga făcută cu mălai obținut din porumb a apărut n Tările Române la multți ani după moartea lui Mihai Viteazul - Foto: minuneanaturii.ro - cu rol ilustrativ
Chiar și așa, trecuseră deja zece ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul. În Moldova, porumbul apare abia pe timpul domniei lui Constantin Duca, între 1693-1695, iar în Țara Românească chiar și mai târziu.
Banul Mihai Cantacuzino, autorul al unei „Istorii a românilor” (1776) atribuie aducerea porumbului în Muntenia înaintaşului său Şerban Cantacuzino, care a domnit între 1678-1688.
Citește și: Cine a fost domnul Moldovei care muta singur un tun? Episodul unic petrecut la teribila sa moarte
„În domnia sa - spune banul - el a adus întâi în Ţara Româneasca de a semănat porumb, ce-i zic moldovenii păpuşoiu, cu care mare ajutor este ţerii, atât spre hrana norodului celui prost, cât şi spre hrana dobitoacelor, şi mai mult ajutor în vremea nerodirii grâului sau mălaiului (n.r. din mei).
Mult se ajuta norodul cu această sămânţă la vreme de foamete” consemnează marele istoric Constantin C. Giurescu. în volumul „Probleme controversate în istoriografia română” (1977), potrivit eisberg.ro.
Afirmația de mai sus este întîrită și de Alexandru Petrescu care, în cartea sa dedicată Bucureștiului, „Dâmboviță, apă dulce…” (1970), afirma că „(…)Mai ales de când țăranul valah primise, în vremea lui Șerban vodă Cantacuzino, o nouă sămânță pentru mămăligă, mai bună la gust și mai sățioasă decât meiul dacic”.
Dar cum mămăliga din mei tot dintr-un mălai se făcea pe vremea lui Mihai Viteazul, acesta a fost „încondeiat” cu respectiva poreclă de „Mălai Vodă”.
Însă, ar trebui să ne mândrim cu ea, pentru că mămăliga, sub orice formă ori din orice va fi fost ea făcută - a însoțit neamul românesc de-a lungul istoriei, încă de la daci, fiind unul dintre alimentele de bază ale acstui popor.
Citește și: Recunoașteți personajul? Actorul care i-a dat voce lui Mihai Viteazul. S-a stins de dorul soției
