Cine a fost singurul domnitor care a murit după o operație de circumcizie? Istoria voievozilor Țărilor Române conține multe personaje secundare, dar care au avut o anumită particularitate ce i-a deosebit de alți deținători ai scaunului domnesc. E cazul unui domn care a ocupat tronul străbunicului său, Ștefan cel Mare, doar pentru o jumătate de an.
Cine a fost singurul domnitor care a murit după o operație de circumcizie? Avea doar 19 ani
În istoria Țărilor Române, mai ales a Moldovei, dinastia Movileștilor are o importanță deosebită. Reprezentanții săi au ocupat tronul lui Ștefan cel Mare o bună parte din primele decenii ale secolului al XVII-lea.
Unul dintre domnitorii ridicați din această familie a fost și Alexandru Movilă. Era fiul cel mic al lui Simion Movilă, voievod al Moldovei între 1595 - 1606., cu o scurtă întrerupere cauzată de Mihai Viteazul, în 1600.
La rândul său, Ieremia era, prin mama lui, Doamna Maria - fiica lui Petru Rareș - nepotul lui Ștefan cel Mare, ceea ce, firește, îl făcea pe Alexandru strănepotul acestuia.
Citește și: Suleyman Magnificul, sultanul vrăjit de Hurrem. Primul padișah care a numit domni în Țările Române
După ce fratele mai mare al lui Alexandru Constantin Movilă, a fost îndepărtat din domnie, în 1611, fiind luat prizonier de tătari și înecându-se - ori fiind „ajutat” să se înece - un an mai târziu, în Nistru, frâiele acțiunii au fost preluate de apriga mama a celor doi, Elisabeta, văduva lui Ieremia. considerată și cea mai frumoasă Doamnă pe care a avut-o Moldova.
În noiembrie 1615 Movileștii, în frunte cu Elisabeta, au pătruns în Moldova, sprijiniți de oastea nobililor poloni Mihai Wisniowiecki și Samuel Korecki așteptând ciocnirea cu armata titularului domniei din acel moment, Ștefan Tomșa, conform moldovenii.md.
În lupta de la Tătăreni, lîngă Iași, oastea nobililor i-a biruit pe oștenii lui Ștefan Tomșa, care s-a văzut silit să fugă în Muntenia. Alexandru Movilă, un tînăr de doar 15-16 ani, a fost proclamat domn al Moldovei.
Dar adevăratul cârmuitor al țării era marele boier Nistor Ureche, căruia i se adăuga energica și ambițioasa Doamnă Elisabeta.
Era strănepotul lui Ștefan cel Mare
Din păcate pentru Movilești, oastea polonă care l-a înscăunat pe Alexandru i-a prădat pe toți negustorii din Iași, căci aceștia l-au susținut pe Ștefan Tomșa, dar și satele Moldovei, provocând reacții și revolte puternice din partea populației, care a refuzat să plătească dări către noua domnie.
„Moldovenii nu vor să plătească darea lui Alexandru vodă, spunând că acesta n-a căpătat steag de domnie, iar dintre cei trimiși să strângă dările, două sute au fost uciși”, scria unul dintre nobilii poloni din oastea Movileștilor, potrivit sursei citate.
Citește și: Care fiică de domnitor a ajuns sultană? A fost soția nepotului lui Suleyman Magnificul
Dar, așa cum se întâmpla de obicei, nici fostul domn, Ștefan Tomșa, n-a stat cu mâinile în sân. Sprijinit de voievodul Țării Românești, Radu Mihnea, și de Skender Pașa, a pornit o nouă ofensivă împotriva lui Alexandru.
Curtea domnească s-a retras la Hotin, iar, la sfârșitul lui martie, Ștefan Tomșa a fost învins în fața zidurilor cetății.
În mai puțin de trei ore, oastea de vreo 12.000 de turci, tătari și munteni a fost nimicită, iar Tomșa, Skender Pașa și Radu Mihnea au fost puși pe fugă.
Alexandru și mama lui, Elisabeta, s-au crezut victorioși și se gândeau că au înainte mulți ani de domnie, măcar atâția cât Ieremia.
Dar Skender Pașa, umilit, a solicitat sprijinul Pașei Ibrahim al Silistrei și împreună au stabilit sfârșitul Movileștilor, prin susținerea la Istanbul a strămutării lui Radu Mihnea ca domn în Moldova și numirea lui Alexandru Iliaș în Țara Românească.
În dimineața zilei de 25 iulie 1616, un sol de-ai lui Radu Mihnea a înștiințat curtea de la Iași de numirea acestuia ca domn al Moldovei și îl sfătuia pe Alexandru să se retragă în Polonia.
Elisabeta, care deși a fost înștiințată de uneltirile lui Skender Pașa, nu a dorit să le dea crezare, fiind convinsă că turcii îi vor accepta fiul ca domn.
În seara zilei de 23 august 1616, calea caravanei Movileștilor, aflată în retragere spre Hotin, a fost tăiată de o ceată de aproximativ 2.000 de tătari pe drumul dintre Hârlău și Botoșani, în apropierea lacului Dracșani.
Mica ceată de oșteni a Movileștilor nu a putut face față numărului mare de turci și tătari care-i înconjurau din trei părți.
Alexandru Vodă, fratele său mai mic, Bogdan, și Doamna Elisabeta au fost prinși de turci și duși la Constantinopol.
Aici, Elisabeta, pentru a-și salva viața și fiii, a fost silită ca împreună cu aceștia să treacă la mahomedanism, ea ajungând, în cele din urmă, în haremul sultanului.
Pe Alexandru, în schimb, l-a așteptat o soartă și mai tragică, dar și neașteptată. Supus operației de circumcizie, odată cu trecerea la religia musulmană, el a murit în urma unei infecții ce a urmat intervenției, în august 1620, la doar 19 ani, după o domnie ce abia a adunat jumătate de an.
Citește și: Cine a fost primul domn al Moldovei numit de turci? Era nepotul lui Ștefan cel Mare. Ucis în somn
La scurtă vreme după el s-a săvârșit din viață și fosta Doamnă a Moldovei, Elisabeta Movilă, după ce suportase multe umilințe din partea turcilor.
De Bogdan, fiul cel mic al acesteia, nu se mai știe nimic, dar probabil că a murit și el, la scurtă vreme, în prizonierat.
