Cine a găsit comoara de 19 miliarde euro de la Roșia Montană? După ce România a câștigat procesul cu Gabriel Resources și nu va plăti despăgubiri, potrivit Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (ICSID) de la Washington. zona a intrat, iarăși, în atenia publicului larg.

Se știe că exploatarea aurului se face aici de aproape 2.000 de ani, dar e mai puțin cunoscută legenda personajului care ar fi întemeiat așezarea.

Cine a găsit comoara de 19 miliarde euro de la Roșia Montană? Personajul care ar fi întemeiat așezarea

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de la Washington a decis în favoarea țării noastre, în litigiul pe care-l avea cu Gabriel Resources.

Astfel, statul român a scăpat, aproape sigur - deși există și posibilitatea contestării deciziei în următoarele 4 luni - de plata multor miliarde de euro despăgubiri către compania ce voia să exploateze depozitele de aur și alte minereuri prețioase aflate în zonă.

Totuși, la Roșia Montană se stă pe o adevărată comoară. Potrivit studiilor care au fost făcute atunci când a început investiția Gabriel Resources în zonă, România are acolo peste 300 de tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint.

Citește și: Care este viitorul localităţii Roşia Montană. Ce spune viceprimarul comunei

Cel puțin atât apreciau canadieni că ar putea să extragă de la Roșia Montană în decurs de 16 ani, conform antena3.ro.

„Tradus” la prețurile de astăzi ale acestor metale, zăcămintele de care vorbim ar valora nu mai puțin de 19 miliarde de euro.

În plus, pe lângă aur și argint, la Roșia Montană se găsește și platin, dar și alte metale, precum titan sau nichel. 

Totuși, mai puțin cunoscută este legenda despre personajul care a găsit, pentru prima oară, aur la Roșia Montană și a întemeiat așezarea ce poartă, astăzi, acest nume.

Localitatea este atestată documentar din 6 februarie 131 d.Hr., - deci, după cucerirea Daciei de către împăratul Traian - când purta numele de Alburnus Maior. 

Exploatarea auriferă a început încă din secolul al II-lea d.Hr, din perioada romanilor, atât la suprafaţă, cât şi în galerii subterane.

Aurul este exploatat la Roșia Montană de aproape 2.000 de ani - Foto: Facebook/Rosia Montana

Legenda întemeierii Roșiei Montane spune că aurul a fost descoperit, prima dată, în zonă, de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic.

Ea a găsit aici un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că este din aur, potrivit rador.ro.

Că legenda a rămas vie în amintirea locuitorilor de aici o dovedește și faptul că una dintre fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.

Dar nu trebuie uitat că primii care au extras aur și argint din zonă, doar că din albiile râurilor Mureş şi Arieş, au fost agatârșii, apoi geto-dacii.

Citește și: 1.000.000 lei sporuri la Agenția care a concesionat aurul de la Roșia Montană. Ce bani iau șefii?

Agatârșii au fost un popor de origine scitică sau scito-iraniană semnalați în antichitate, în urmă cu 2.500 de ani, pe teritoriul Transilvaniei, marele istoric Herodot plasându-i în preajma izvorului râului Maris, Mureș.

În schimb, cuceritorii romani au înfiinţat la Roşia Montană prima aşezare permanentă pentru sclavii şi coloniştii care lucrau în minerit şi au făcut şi primele mari exploatări de aur şi argint din zonă. 

Ei au amenajat primele galerii pentru extracţie, unde foloseau cele mai eficiente tehnici miniere pentru perioada aceea.

Galeriile erau săpate cu ciocanul, dalta şi târnăcopul şi erau de multe ori ramificate sau chiar supraetajate, iar când roca era foarte dură, pereţii stâncii se încălzeau cu foc, apoi erau stropiţi cu apă şi oţet pentru a se răci brusc. 

Datorită diferenţei termice create, rocile mari se crăpau, şi apoi, cu târnăcopul, erau desfăcute bucăţi mai mici de rocă din care era separat aurul.

Roșia Montană face parte din patrulaterul aurifer ce cuprinde minele din zona Roşia Montană - Bucium, Baia de Arieş, Almaş - Stănija şi Brad - Săcărâmb care au livrat în decursul secolelor de exploatare zeci de tone de aur şi argint.

Estimările specialiştilor arată că în prezent, rezervele directe, care pot fi exploatate, sunt de circa 700 de tone de aur, din care 300 de tone doar în perimetrul Roşia Montană.

 De asemenea, se apreciază că, de-a lungul timpului, au fost extrase aproximativ 1.750 tone de aur din cele 60 de zăcăminte de aur cunoscute până acum.

Citește și: Munții Apuseni, „El Dorado” de România? Asigura 25% din totalul producției mondiale de aur, în 1912

Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepţională a acestuia.

În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase.

Aici a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII), realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) şi de epocă contemporană (sec. XIX-XX).

În actualul context, al deciziei Curții de Arbitraj, perspectiva exploatării „comorii” de aici este îndepărtată.

Dar e nevoie de investiții masive în zonă, iar viitorul acesteia ar putea fi asigurat de turism, după cum a afirmat viceprimarul comunei Roşia Montană, Vasile Morariu.

Pentru asta, însă, este nevoie de întocmirea Planului Urbanistic General (PUG).

„În prima fază, să putem să facem PUG-ul. În lipsa PUG-ului nu se poate face absolut nimic. Nu se poate construi o casă, nu se poate construi o pensiune, nu se poate introduce apă potabilă.

Pentru toate aceste lucruri este nevoie de autorizaţie de construcţie şi la Roşia Montană nu se poate obţine fără PUG. Din 2021, când s-a intrat în UNESCO, am reuşit să obţinem nişte PUZ-uri, pentru nişte drumuri, dar sunt demersuri foarte greoaie.

Ca să faci prima dată un PUZ, sunt nişte cheltuieli în plus", a arătat viceprimarul. 

Vasile Morariu crede că viitorul vechii aşezări constă în turism, zilnic venind pe timp de vară mulţi vizitatori.

„Roşia Montană are ce le arăta oamenilor. E o afluenţă destul de mare de turişti, pe timpul verii. Astă vară au fost de la trei până la şapte autocare zilnic, plus turiştii veniţi cu maşinile personale”, a spus Morariu.

Poate că ade acum încolo, la Roșia Montană vor veni și mai mulți turiști care se vor uita pe dealuri după Cotroanța și caprele sale.