De ce avem pe drapelul național roșu, galben și albastru? Tricolorul ridicându-se pe cel mai înalt catarg la Jocurile Olimpice sau fluturând la mari evenimente politice mondiale provoacă, majorității românilor, o emoție puternică, alături de intonarea imnului național.
Dar când și cum au apărut aceste trei culori pe steagul nostru și cine -a folosit prima oară în această formulă?
De ce avem pe drapelul național roșu, galben și albastru? Când s-au folosit aceste culori prima oară?
Strict conform legii, drapelul României este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior.
Dar în spatele alegerii acestor culori stă poveste cu rădăcini adânci în istorie. În privința semnificației celor trei culori, lucrurile sunt mai simple.
Așa cum am învățat la școală, simbolistica lor e următoarea. Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui). Prima oară când li s-au atribuit aceste semnificații a fost în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu de la 1821.
Însă culorile respective apar, conform presidency.ro, chiar de pe vremea lui Mihai Viteazul, în documente emise de primul unificator al celor trei Țări Române.
Citește și: Ce însemna „Io” din titulatura domnitorilor Țărilor Române? Care voievod a folosit-o primul?
„Este o întruchipare a culorilor Principatelor Române, este un simbol al unităţii naţionale din timpul domniei lui Mihai Viteazul, când ştim că a avut loc prima Unire politică a Ţărilor Române.
Nu în ultimul rând, este o prezentare a celor mai frecvente culori care apar pe toate ţesăturile populare din toate regiunile României”, a explicat muzeograful Şerban Constantinescu, de la Muzeul Naţional de Istorie a României, conform timpul.md.
Dar există dovezi că ele trei culori au fost folosite încă de pe vremea urmașilor dacilor. Astfel, potrivit unor mărturii, împăratul bizantin Justinian a înfinţat în anul 535 d.H., două cetăţi dunărene, Recidava şi Literatta.
Ele erau locuite de luptători descendenţi ai dacilor care şi-au păstrat emblema stindard de luptă a strămoşilor, în culorile roşu, galben şi albastru, aceasta fiind prima atestare a folosirii celor trei culori pe teritoriul actual al României, potrivit radioromaniacultural.ro.
Stindardul de luptă al lui Tudor Vladimirescu, la 1821, cu ciucurii tricolori atașați vârfului de lance - Foto: adevarul.ro
O altă prezenţă a celor trei culori datează din anul 1185, când fraţii valahi Petru, Asan şi Caloian, au condus o armată contra bizantinilor, ai cărei oşteni aveau pe suliţe flamuri cu reproducerea dragonului-lup, stindardul de luptă al dacilor, plus cele trei culori, mai scrie aceeași sursă.
Dar cel care a adus definitiv tricolorul în conştiinţa românilor, cu ajutorul lui Tudor Vladimirescu, a fost Petrache Poenaru, un nume care, probabil, vă pare cunoscut, dar din alte motive.
Da, este același Poenaru care a inventat stiloul - sau, mai corect spus, „tocul cu rezervor”, căruia i-a spus „condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”. Tot el a pus bazele primului ziar românesc și a fost primul român care a călătorit cu trenul.
Născut în 1799, Poenaru a fost secretarul personal al lui Tudor Vladimirescu, fiind considerat și creatorul tricolorului modern.
Citește și: Cine a fost primul român care a mers cu trenul? Când s-a inaugurat prima cale ferată în România?
El este cel care a creat stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu. El este cel care a venit cu ideea înlocuirii vechiului steag, format din două bucăţi pătrate de pânză după unii, mătase după alţii, albă şi albastră.
Proclamaţia lui Tudor Vladimirescu de la Padeş, de la 23 ianuarie 1821, s-a rostit sub flamurile steagului revoluţionar, lucrat sub indicaţia lui Tudor şi a sfetnicului săi Ilarion, episcopul Argeşului, la Mănăstirea Antim din Bucureşti, de către monahul David, scrie adevarul.ro.
E drept, stindardul de luptă al lui Tudor era îi avea pictaţi pe o pânză aurie/ albastră pe Sfântul Gheorghe, Sfântul Teodor şi icoana Sfintei Treimi, în partea superioară.
În cea inferioară era prezentă acvila cruciată (vulturul cu crucea în plisc) înconjurată de lauri - stema Ţării Româneşti, alături de o inscripţie scrisă în română cu litere chirilice.
Dar toate cele trei culori erau folosite în picturile de pe pânza drapelului, cu semnificaţia menţionată la început.
Tricolorul, în varianta revoluționarilor de la 1848 - Foto: ziarullumina.ro
În plus, steagul avea, de asemenea, şi trei ciucuri lungi, atârnând de la vârful de lance, în cele trei culori ce au devenit la scurt timp culorile simbol ale drapelului naţional.
Primul era împletit din mătase roşie şi galbenă, al doilea, din mătase galbenă şi albastră, iar al treilea, din mătase albastră şi roşie, într-o îmbinare artistică expresivă a celor trei culori.
Trebuie menționat că, la începutul secolului al XIX-lea, în vremea domnitorilor Alexandru Dimitrie Ghika şi Mihail Sturdza, steagurile Principatelor aveau doar două culori: în Țara Românească galben şi albastru, în Moldova. roşu şi albastru, notează ziarullumina.ro.
Odată cu Revoluția de la 1848, tricolorul devine drapel național, pentru prima oră, în forma celor „trei culori”, conform Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Ţării Româneşti.
După înfrângerea revoluției pașoptise, drapelul a fost eliminat, dar a revenit în forță odată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, 1859-1866, când a fost drapel al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, având culorile dispuse orizontal, la fel ca tricolorul purtat de revoluționarii de la 1848.
Legea pentru fixarea armelor României, din 1867, la începuturile domniei lui Carol I, a stabilit așezarea verticală a culorilor (albastru-galben-roșu).
Citește și: FOTO Cum arăta Mihai Viteazul, de fapt? Nicolae Bălcescu a „ales” imaginea oficială a voievodului
Steagul național a rămas în această formă până la finalul anului 1947, când, după abdicarea forțată a Regelui Mihai I și preluarea puterii de către regimul comunist, pe fundalul galben, în centru, a fost așezată stema Republicii Populare România.
Ulterior, după evenimentele din decembrie 1989 care au dus la înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu și a comunismului din România, prin decretul-lege din 27 decembrie 1989, drapelul și-a recăpătat înfățișarea de la 1947, stema comunistă fiind eliminată.
