Chipul lui Decebal, în București? De 4 ani, cei are trec pe Bulevardul Dacia, pe porțiunea dintre Piața Romană și Calea Victoriei, ar putea să vadă statuia unui dac ce pare că-i privește. Specialiștii spun că ar putea fi vorba chiar de reprezentarea fostului rege al dacilor.
Newsweek a vrut să afle cum a ajuns acolo și care e povestea din spatele ei, așa că i-a luat un interviu, în exclusivitate, celui care conduce Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC), care s-a ocupat de realizarea statuii respective, Florin Pîrlea.
Chipul lui Decebal, în București? Cum a apărut statuia de dac? A costat 250.000 €
De patru ani, din 14 martie 2020, un nobil de dac privește trecătorii de pe Bulevardul Dacia - nu se putea altfel - de la înălțimea celor 2,50 metri ai statuii sale.
Lucrarea este amplasată pe porțiunea dintre Piața Romană și Calea Victoriei, acolo unde marea arteră întâlnește strada Nicolae Iorga.
Este prima statuie a unui dac pe care Capitala o are, o lipsă pe care niște oameni inimoși au vrut neapărat s-o îndrepte.
Totul s-a petrecut în cdrul proiectului „Vreaun un dac ân București” inițiat de Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC), în colaborare cu istoricul de artă, Leonard Velcescu.
Citește și: Misterul statuilor de nobili daci de la Roma. De ce bustul lui Decebal se află la Vatican?
Acesta este autorul lucrării „Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică”, premiată de Academia Română în anul 2012 cu premiul Eudoxiu Hurmuzachi și cu care și-a luat doctoratul la Sorbona.
În cadrul proiectului în care a fost cooptat și regretatul academician Alexandru Vulpe, cei de la AICC au ales o statuie de nobil dac aflată în Florența, în parcul Giardino di Boboli.
Una dintre cele căteva sute care au fost reaizate acum aproape 2.000 de ani pentru Forul lui Traian din Roma.
Pentru realizarea replicii, AICC a contactat renumita Galleria Pietro Bazzanti & Figlio, care a reprodus originaul prin tehnologie 3D de ultimă generație.
Toate costurile au fost acoperite din donații și de contribuția AICC
În prima etapă, statuia realizată din marmură de Carrara a fost dezvelită, pe 25 iunie 2019, în incinta Muzeului Național de Istorie al României, chiar lângă altă copie faimoasă, cea a Columnei lui Traian.
După obținerea tuturor aprobărilor, lucrarea a fost amplasată pe locul actual, pe Bd. Dacia 21, acum 4 ani.
Florin Pîrlea, fondatorul și președintele Asociaţiei Identitate Culturală Contemporană (AICC) - Foto: Arhiva personală
Specialiștii sunt convinși că statuia îl reprezintă chiar pe regele Decebal, al cărui bust se află în Muzeul Vaticanului, asemănarea dintre chipuri fiind izbitoare.
Pentru a lămuri ce este, de fapt, AICC și alte aspecte ale aducerii copiei statuii în București, Newsweek a realizat, în excusivitate, un interviu cu Florin Pîrlea, fondator și președinte executiv al Asociației Identitate Culturală Contemporană, precum și al / Fundației „Prietenii Muzeului de Istorie a României”.
Citește și: Cine a fost strănepotul lui Decebal care a ajuns împărat roman? A vrut să creeze Imperiul Dacic
Surprinzător sau nu, Florin Pîrlea - născut în București - este absolvent nu de Istorie, ci al Facultății de Construcții și, până în urmă cu câțiva ani, a deținut o firmă în domeniul IT.
Newsweek: Domnule Florin Pîrlea, haideți să explicăm pentru început cine este și ce vrea Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC) pe care o conduceți?
Florin Pîrlea: Asociația Identitate Culturală Contemporană, cu o activitate de peste 10 ani, are ca misiune promovarea cercetărilor științifice ale istoricilor privind România, cercetări ale căror rezultate pot consolida o identitate culturală locală în context european.
Proiectele AICC s-au materializat în sprijinirea tipăririi de cărți, organizarea de conferințe, realizarea de website-uri și de monumente de for public.
Newsweek: Nu sunt prea mulți cei care știu că replica unei statui de nobil dac de la Roma, pe care, poate, au admirat-o deja pe Bd. Dacia 21, fiind amplasată pe porțiunea dintre Piața Romană și Calea Victoriei, a fost adusă prin eforturile AICC, în cadrul proiectului „Vreau un dac în București”. Cât de greu a fost să faceți acest lucru?
Florin Pîrlea: Proiectul este fundamentat de o teză de doctorat a istoricului de artă Leonard Velcescu, care a fost susținută la Universitatea Sorbona Paris și al cărei subiect îl reprezintă exact statuile antice romane ale dacilor.
Statuia de dac de pe Bulevardul Dacia - Foto: AICC/Leonard Velcescu
Menționez că această teză de doctorat a fost publicată la Editura Academiei, tot prin susținerea financiară a AICC.
Sprijinul oferit de AICC nu a constat doar în fundraising, ci mai ales a reușit să genereze o stare de spirit benefică, care să determine îndeplinirea acestui proiect.
Datorită sponsorilor, acest proiect nu a rămas un vis în mintea unui grup restrâns de visători.
Citește și: Ce nume purtau dacii, de fapt? De la Daos la Geta, de la Biciclis la Dida. Care era cel mai comun?
Sponsorii și autoritățile locale din Sectorul 1 au fost, împreună, factori esențiali în materializarea proiectului inițiat de comunitatea AICC.
Trebuie spus că originalul statuii amplasate pe Bd. Dacia 21 se află la Florența, în Giardino di Boboli.
Newsweek: Chiar dacă este vorba de o replică, vorbim despre o copie făcută prin tehnologie 3D de ultimă generație, de celebra Galerie de Artă Pietro Bazzanti e Figlio din Florența. Probabil că a costat destul de mult acest lucru. De unde au venit și vin banii pentru proiectele asociației?
Florin Pîrlea: Totul a costat aproximativ 250.000 de euro, suma fiind din fonduri private. Majoritatea covârșitoare a sponsorizărilor primite de AICC provine de la mediul de business privat.
AICC a facilitat implicarea mediului de afaceri în proiecte culturale extrem de necesare societății românești.
Merită subliniat detaliul că, până la proiectul AICC, în spațiul public bucureștean nu a existat niciodată o reprezentare a Regelui Decebal în capitala României, ceea ce credem că era un mare minus.
Menționez, pentru exactitate, că de soclul statuii s-a ocupat Primăria Sectorului 1. Dar restul - adică suma pe care v-am menționat-o deja - a fost achitat de Asociație, cu ajutorul banilor de la sponsori.
Bustul lui Decebal din Muzeul Vaticanului - Foto: peurmelestrabunilor.wordpress.com
Newsweek: Joi, 14 martie se împlinesc 4 ani de la dezvelirea acestei statui pe actualul amplasament. Aveți în vedere organizarea vreunui eveniment special?
Florin Pîrlea: Pe 14 martie, foarte probabil, mulți dintre cei care facem parte din comunitatea AICC - aproximativ 40-50 de membri - ne vom întâlni dimineața lângă statuie, așa cum facem în fiecare an, de la dezvelirea acesteia, în martie 2020.
Citește și: Cum a provocat aurul dacic prima criză mondială? Romanii au prădat 166 de tone din Dacia
Dar, pentru orice bucureștean, pentru orice român care trece prin zonă, admirarea statuii în oricare zi poate fi un eveniment special și o clipă de reflecție la strămoșii noștri.
Newsweeek: Specialiștii sunt de părere că statuia are o asemănare foarte mare cu bustul lui Decebal păstrat în Muzeul Vaticanului și că aceasta l-ar reprezenta chiar pe regele dacilor. Chiar dacă nu sunteți istoric, dumneavoastră ce știți: este Decebal sau nu?
Florin Pîrlea: Într-adevăr, nu sunt istoric, așa că la această întrebare nu pot decât să redau părerea reputatului specialist în istorie antică, epigrafie și arheologie clasică, prof. univ. dr. Constantin Petolescu, membru corespondent al Academiei Române: „Nu poate fi decât Regele Decebal reprezentat în această statuie”.
O vreme, statuia a fost găzduită de Muzeul Național de Istorie a României, unde a avut loc un eveniment de primire la București a statuii (n.r. - evenimentul poate fi vizionat AICI)
Newsweek: Care este următorul proiect al AICC? Și explicați-mi, vă rog, ce vrea să fie Fundația „Prietenii Muzeului de Istorie a României”?
Florin Pîrlea: Comunitatea AICC încearcă să consolideze următorul proiect, care înseamnă Fundația „Prietenii Muzeului de Istorie a României”.
Chipul lui Decebal, așa cum apare pe Columna lui Traian - Foto: Arhiva
Încercăm, cu ajutorul Fundației PMIR, să facilităm expunerea activității Muzeului Național de Istorie a României și să apropiem și implicăm mediul de afaceri să susțină proiectele Fundației PMIR și ale Muzeului. (n.r. - mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul pmir.org).
Newsweek: Și o ultimă întrebare: aveați o firmă într-un cu totul alt domeniu, IT prin care, poate surprinzător pentru mulți, făceați diverse proiecte pentru SUA, de la website-uri și cloud, până la aplicații mobile și soluții big data. Ce v-a mânat în această adevărată aventură pe tărâmul cultural național?
Florin Pîrlea: Nu aș spune că am schimbat ceva, ci am completa. Cred că trebuie sa trăim în armonie cu locul, cu țara în care trăim, pentru a fi âmpăcați noi înșine.
Am părăsit mediul de business IT acum trei ani, firma unde eram director, Gemini Solutions, fiind achiziționată de o firmă globală de servicii IT.
De atunci, încerc proiecte de business legate de sustenabilitate și energie verde.
Citește și: De unde vine numele Munților Bucegi? Care este legătura cu dacii?
Împreună cu prietenii mei, am încercat să promovăm câteva cercetări despre istoria României, în ideea consolidării în mentalul colectiv a noțiunii de identitate culturală, de specific românesc.
Credem că este aproape firesc ca pe Bd. Dacia din București să regăsim o statuie a unui dac.
Armonia simbolurilor din jurul nostru ne poate ajuta mai mult decât suntem tentați să credem și ca persoane, dar și ca români, trăitori pe aceste locuri superbe și încărcate cu istorie.
