O inițiativă legislativă prevede ca sporul pentru titlul de doctor să nu se mai acorde. "Ar trebui să le plătim spor de carnet de șofer pentru cei care au un permis de conducere și sunt angajați ca șoferi?"
Asta se întreabă în esență inițiatorii unui proiect de lege care desființează Sporul de Doctorat și modifică grilele de salarii din învățămantul universitar. "Indemnizatia pentru detinerea titiului stiintific de doctor este reglementata de art. 14 din Legea cadru nr. 53 din 2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. Ne propunem abrogarea acestui articol si implicit incetarea platilor acestei indemnizatii pentru personalul din sectoral bugetar”, spun inițiatorii. Detalii AICI.
Cum se acordă sporul de doctor
Potrivit legii, în acest moment, personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul... În situația cumulului de funcții, indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă, la cerere, numai de către angajatorul unde beneficiarul are funcția de bază declarată.
Citește și: Dorneanu încasează 12.500 lei/lună din patru sporuri: oboseală, confidențialitate, praf și doctorat
Până în 2016, sporul de doctorat se calcula aplicând 15% la venitul brut realizat.
Un exemplu – șeful CCR Valer Dorneanu
Valer Dorneanu a fost ales judecător la Curtea Constituțională în anul 2013.
2022 este ultimul său an la CCR. Pe site-ul instituției sunt trecute ultimele sale cinci venituri anuale (anii 2017 - 2021). De aici aflăm că Dorneanu a primit, lunar, suma de 725 lei pe lună (în anul 2017) și a ajuns la 950 de lei pe lună în anul 2021 ca spor de doctorat.
Potrivit veniturile minime pe țară, indemnizația de doctor încasată între 2016 și 2022 de Dorneanu ca șef al CCR a fost după cum urmează:
2016 - 615 lei/lună Total: 7.380 lei
2017 – 725 / lună Total: 8.700 lei
2018/2022 – 950 lei/lună Total: 45.600 lei
În cei trei ani (2013 - 2015) când s-a aplicat regula de 15% din salariu pentru calcularea sporului de doctorat, Dorneanu a încasat între 12.000 și 15.000 lei brut pe an.
Spre exemplu, în 2015 a încasat 180.000 de lei ca judecător la CCR.
Potrivit calculelor Newsweek România, Dorneanu a încasat în jur de 105.000 lei ca spor de doctorat. Nu am calculat sumele obținute din titlul de doctor înainte ca Dorneanu să ajungă judecător la CCR.
Arbitrarul atribuirii acestui spor reiese și din modul în care valoarea acestuia variază: în funcție de salariul minim brut și nu de vreun merit academic. Titlul de doctor nu trebuie răsplătit financiar, el constituind doar o recunoaștere academică. Titlul de doctor reprezintă o condiție pentru accederea în posturi din universități și în diverse funcții publice. În cazul juriștilor, având titlul de doctori nu mai ești nevoit să dai examen de intrare în barou.
Dorneanu a devenit doctor în drept cu teza „Sistemul de salarizare din România”, conducător de doctorat prof. univ. dr. Sanda Ghimpu.
Ode la adresa lui Ceaușescu
Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, are și un trecut de cronicar al unei epoci când drepturile omului erau călcate în picioare. În 1981, la Editura Politică apărea volumul „Participarea sindicatelor la elaborarea și aplicarea legislației muncii“, care (potrivit indicațiilor de pe copertă) fusese elaborat „în sprijinul activității organizațiilor de partid, de masă, obștești și a consiliilor oamenilor muncii”. Lucrarea de 110 pagini este semnată de Valer Dorneanu și Mihail Albici (jurist de profesie). Jumătate din volum conține „extrase din principalele acte normative care se referă la activitatea sindicatelor”.
Prima frază din „Cuvântul înainte” este: „Partidul (Comunist Român n.r.) nostru a acordat și acordă o atenție deosebită dezvoltării democrației socialiste, considerând-o ca o latură esențială a construcției socialiste. În acest sens, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia că «democrația socialistă constituie nu numai o parte inseparabilă a socialismului, ci și o necesitate obiectivă pentru făurirea cu succes a noii orânduiri sociale. Esența democrației socialiste constă în asigurarea tuturor condițiilor pentru exercitarea de către popor a dreptului său suveran de a participa la conducerea treburilor țării, în antrenarea maselor largi populare și înflorirea societății socialiste»”. Valer Dorneanu amintește că „în lumina orientărilor și indicațiilor secretarului general al partidului, sub directa sa îndrumare, în țara noastră s-a dezvoltat un adevărat sistem de conducere democratică a țării de către popor, ale cărui organisme funcționează… ca un mecanism unitar, sub conducerea Partidului Comunist Român”.
Scrisă în anii ’80, cartea susține că „în jurul Partidului Comunist Român se realizează unirea și coordonarea întregului popor în procesul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate”. Deformarea realității se face cu un nou citat din Ceaușescu: „Sindicatele sunt chemate să asigure îndeplinirea neabătută a rolului istoric al clasei muncitoare în conducerea societății, în asigurarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor”. Nimic nu se putea înfăptui în afara partidului, dar autorii ne asigură că „cetățenii din Republica Socialistă România au dreptul de a se asocia prin libera lor adeziune”, dar – atenție – în activitatea sindicatelor, ca „în orice domeniu de activitate, PCR, își exercită rolul de forță politică conducătoare”. Altfel, „sindicatele militează pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a membrilor săi… dezvoltarea unei opinii de masă împotriva celor care nesocotesc aceste principii, disciplina socialistă, legile țării”. Deocamdată, nimic despre lupta pentru drepturile salariale și condiții mai bune pentru muncitori.
Am scris pe larg AICI
