Judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile, susține că hotărârea prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile din anul 2024 este „nelegală”, invocând mai multe argumente, potrivit motivării deciziei.
(postare în curs de actualizare)
Încă de la început, judecătorul subliniază că Hotărârea prin care CCR a anulat alegerile din 2024 „este un act administrativ cu caracter normativ”, ceea ce ar justifica judecarea ei de către o secție de contencios-administrativ.
CCR, dar și experții în drept, subliniază însă că „actele Curții nu sunt administrative și nu pot fi atacate, anulate sau suspendate”.
Judecătorul de la Ploieşti susţine că ar avea "motive de nelegalitate" pentru "turul 2 înapoi"
În ceea ce privește suspendarea executării Hotărârii prin care CCR a anulat alegerile din 2024, judecătorul invocă mai multe „motive de nelegalitate”: Motivele invocate de judecător, pentru care decizia CCR ar fi „nelegală”.
Unul dintre „motivele de nelegalitate” invocate se referă la faptul că CCR „a interpretat în mod abuziv atribuția prevăzută (...), sesizându-se din oficiu, deși (...) Legea (...) prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris și motivat”.
Judecătorul susține astfel că CCR nu se putea sesiza din oficiu pentru a anula alegerile din 2024. Un alt „motiv de nelegalitate” invocat de judecător este că CCR a dat decizia de anulare a alegerilor „cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuție” această posibilitate.
Citeşte şi: Un admirator al lui Ion Antonescu și un conspiraționist au cerut în instanță „Georgescu în turul 2”
„În prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor, cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse.
Aceasta fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin”, potrivit motivării citate de Digi24.
În plus, mai arată judecătorul, „odată ce fusese validat turul I, Curtea Constituțională putea anula numai turul al II-lea”. Un alt „motiv de nelegalitate” invocat ar fi că CCR a decis anularea alegerilor cu „încălcarea condițiilor (...) necesare”.
Citeşte şi: Augustin Zegrean spune de ce se teme cel mai tare de decizia Curţii de Apel Ploieşti
„Pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, după cum se va detalia în cele ce urmează, nu vizează cerinţa prevăzută de lege”, se mai arată în motivarea citată.
Judecătorul a mai subliniat că „anularea procesului electoral (...) din anul 2024 creează o perturbare posibilă gravă a funcționării autorității publice reprezentate de Președintele României, din perspectiva afectării reprezentantivității României pe plan extern”.
În același timp, în motivare mai este subliniat că, prin anularea alegerilor, „se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice”, dar și a Suveranității „ca principiu constituțional”.
„Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un Preşedinte neales, numit de chiar Curtea Constituţională, cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei României, deşi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie garantul supremaţiei Constituţiei”, se mai arată în motivare.
Judecătorul menționează și raportul Comisiei de la Veneția, care a invocat „drepturile procedurale și dreptul persoanelor de a formula apel împotriva deciziei autorității electorale”.
