Pe de altă parte, magistratul vorbește și despre o cale în justiție pe care ar putea-o avea Kovesi, în cazul revocării.
„Asistăm la reviriment jurisprudențial al Curții Constituționale și sunt extrem de interesat cum anume va fi motivat într-un mod credibil. Adică tot ceea ce ani de zile a fost în regulă și confirmat de însăși CCR - și anume implicarea președintele statului în numirea și revocarea celor care conduc Curtea Supremă și a celor care conduc Ministerul Public - nu mai este valabil în 2018, deși nu a intervenit vreo schimbare în legislație sau în arhitectura statului”, a precizat Cristi Dănileț.
Acesta a menționat că în urmă cu două luni CCR a decis că președintele statului nu trebuie implicat în numirea șefilor de la instanța supremă, pe motiv că aceasta este o promovare și că atribuția promovării revine constituțional numai CSM. „Dar am găsit decizii mai vechi unde CCR spune exact contrariul. Acum, CCR spune că ministrul justiției este cel care poate revoca un înalt procuror fără ca președintele statului să poată decide asupra cererii venite de la ministru; dar și aici există decizii mai vechi ale CCR în care Curtea spune altceva. Este vorba despre deciziile CCR 375/2005 și 551/2009, unde se precizează că este constituțional ca președintele să decidă când e vorba de numirea și revocarea procurorilor șefi. Sunt tare curios de ce această practică a CCR nu mai este valabilă”, a precizat, pentru Newsweek România, magistratul.
„Un lucru extrem de grav: toți procurorii sunt în subordinea ministrului”
Judecătorul mai semnalează un efect generat de hotărârea din 30 mai 2018 a CCR în privința șefei DNA, anume puterea pe care Curtea i-o dă ministrului Justiției nu doar asupra procurorilor cu funcții de conducere la vârful sistemului de parchete, ci asupra tuturor procurorilor: „Încă nu știm motivarea, dar Curtea lasă să se înțeleagă că potrivit actualei Constituții toți procurorii sunt în subordinea ministrului Justiției. Or, Constituție spune două lucruri: procurorii sunt numiți la începutul carierei și sunt sancționați disciplinar de către CSM, respectiv că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției.
În rest, Constituția nu reglementează chestiuni legate de avansarea, transferarea sau ocuparea de către ei a unor funcții de conducere, ci acestea sunt lăsate în sarcina legii” Cristi Danileț arată că, în lipsa unor reglementări exprese în Constituție, CCR a stabilit că „toate aceste atribuții care îi vizează pe procurori pot fi deținute de ministrul Justiției. Cum, de exemplu, Constituția nu precizează că CSM este cel ce decide dacă un procuror este transferat de la un parchet la altul, atunci prin această decizie a CCR s-ar putea stabilit că acest lucru îi revine ministrului Justiției.” La acest lucru s-a ajuns din cauza acelei sintagme care apare în Constituție, mai spune judecătorul, care prevede că „procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției”, sintagmă pe care Curtea a interpretat-o acum într-o manieră oarecum favorabilă politicului.
„Până ieri aveam impresia că „activitatea” se referă la ceea ce fac procurorii, iar „cariera” este un lucru distinct. Constituția spune că activitatea procurorilor este sub autoritatea ministrului, iar legile au venit să limiteze această putere politică pentru a nu interfera cu dosare aflate în intrumentare la procurori. De ieri, se pare că această sintagmă este extinsă și la „carieră”, ceea ce pune procurorii în subordinea ministrului. Or, nu acesta a fost scopul urmărit în reglementarea din Constituție, mai ales că în 2003 s-a născut CSM care trebuie să se ocupe și de cariera judecătorilor, și de aceea a procurorilor”.
Ce ar putea face Kovesi
Cristi Dănileț mai arată că, în cazul în care șeful statului ar emite decretul de revocare din funcție a șefei DNA, teoretic Laura Codruța Kovesi ar putea ataca acest decret în contencios administrativ. „Trebuie așteptată motivarea deciziei CCR, pentru a vedea ce natură juridică are decretul președintelui țării cu privire la cariera unui magistrat. Schimbarea unei persoane dintr-o funcție influențează cariera sa și orice decizie de acest gen poate fi contestată în justiție. Probabil vom asista la analizarea decretului de revocare de către o instanță de judecată, Curtea de Apel București, care va spune dacă decretul președintelui statului, de revocare a șefei DNA, este la rândul lui corect sau nu. Dar ca să vină o instanță și să analizeze un decret prezidențial cu privire la acest aspect ar fi un lucru inedit”.
_____________
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
