Tribunalul UE a confirmat decizia Comisiei Europene de a înregistra propunerea de iniţiativă cetăţenească europeană „Minority SafePack - one million signatures for diversity in Europe".
Inițiativa cetățeanească este sprijinită de guvernul Ungariei și a fost atacată de România cere Comisiei Europene să ia decizii prin care să întărească drepturile minorităților din UE.
La 15 iulie 2013, un comitet de cetăţeni a prezentat CE această iniţiativă, care urmăreşte „să invite UE să îmbunătăţească protecţia persoanelor care aparţin unor minorităţi naţionale şi lingvistice şi să consolideze diversitatea culturală şi lingvistică în UE prin adoptarea unei serii de acte legislative".
Document cuprinde 11 măsuri care ar fi urmat să fie luate de Uniunea Europeană în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale, potrivit Rador.
Printr-o decizie din 13 septembrie 2013, Comisia a refuzat să înregistreze propunerea, căruia Viktor Orban i-a făcut lobby intens, pentru motivul că aceasta „se afla în mod vădit în afara sferei sale de competenţă”.
Organizatorii iniţiativei cetăţeneşti europene au contestat decizia Comisiei în faţa Tribunalului Uniunii Europene care, printr-o hotărâre din 3 februarie 2017, a anulat-o e pentru motivul neîndeplinirii de către Comisie a obligaţiei sale de motivare.
În urma hotărârii Tribunalului, Comisia a înregistrat parţial iniţiativ acetăţenească europeană pe 29 martie 2017.
România a sesizat Tribunalul UE solicitând anularea deciziei Comisiei.
România afirmă printre altele că executivul comunitar a săvârşit o eroare de apreciere atunci când a stabilit că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara" sferei de competenţă a Comisiei în ceea ce priveşte prezentarea unei propuneri de act şi că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.
Prin hotărârea sa de marţi, Tribunalul respinge acţiunea introdusă de România împotriva Comisiei.
În primul rând, în ceea ce priveşte sfera competenţelor Comisiei, Tribunalul aminteşte că ICE are printre altele ca scop să încurajeze participarea cetăţenilor la viaţa democratică a Uniunii şi mărirea accesibilităţii acesteia. Astfel, Comisia este abilitată să refuze înregistrarea unei propuneri numai în cazul în care o propunere de ICE se află, având în vedere obiectul şi obiectivele sale, în mod vădit în afara sferei de competenţă a Comisiei în ceea ce priveşte prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii.
În acest context Comisia trebuie să procedeze la o primă examinare a elementelor de care dispune pentru a aprecia dacă propunerea de ICE nu intră în mod vădit în sfera sa de competenţă. Ulterior, în cazul înregistrării propunerii, este efectuată o examinare mai cuprinzătoare.
