A avut, la alegerile din 2016, un scor bun pentru un partid aflat la prima confruntare electorală. În Parlament, a dus lupta politică la un nivel nou, prin acțiune încăpățânată în comisii și în sălile de plen și chiar și prin zgomot atunci când nu au fost pârghii parlamentare, pentru a avertiza asupra pericolului, în timpul negrei perioade de asalt pesedisto-dragnist asupra justiției.
A fost primul partid care a transparentizat strângerea de semnături și i-a determinat și pe ceilalți să ia în serios un proces care până de curând era o mascaradă penibilă de care nimănui nu-i păsa.
Prospețimea și competența multora dintre useriști a obligat și PNL să se reformeze. Concurența făcută de USR a determinat și pe liberali să aducă în față figuri noi.
Rezultatul de la europarlamentare a fost istoric, căci a schimbat raportul de forțe în politica românească.
Dar tocmai pe 26 mai ceva s-a rupt. Scorul bun i-a îmbătat prea tare pe unii din conducerea USR. Au crezut că de la acel moment încolo totul li se cuvine.
Dar nu e așa.
Nu, nu e vina electoratului pentru scorul slab al lui Dan Barna. Nu e vina „românilor proști", care au votat cu cel mai incompetent prim ministru din istoria recentă a României sau care nu au venit la vot, cum acuză, cu firească dezamăgire, fanii USR.
E vina lui Dan Barna și a modului cum și-a construit campania electorală.
Profesioniștii veritabili care există în USR l-au trimis la înaintare, în alegerile prezidențiale, pe cel mai slab dintre ei. Asta a fost prima greșeală majoră.
Sunt oameni competenți în acest partid, dar l-au pus în fruntea lor pe cel mai subțire și mai arogant dintre ei.
Dan Barna a transmis slăbiciune - cine vrea un președinte care se bucură că e recunoscut la frizerie? A transmis lașitate și calcul meschin - prin refuzul de a intra la guvernare după moțiunea de cenzură și prin declarațiile că e dispus să o lase interimar pe Dăncilă până la iluzoriile anticipate.
A transmis amatorism, prin declarațiile sale greșite sau stupide, a venit cu un mesaj din care demonstra că nu prea știe cu se se mănâncă funcția de președinte al unei țări.
Ancheta Rise Project despre modul cum a administrat fondurile europene și implicarea surorii și prietenilor lui a lovit mai mult decât sperau liderii USR și fanii din jurul său.
Dintr-o dată, principalul său argument – competența din mediul privat ce poate fi folosită în mediul de stat – s-a prăbușit. Dar mai ales răspunsurile sale au dezamăgit. Iar modul cum susținătorii săi s-au năpustit asupra jurnaliștilor a speriat pe cei nehotărâți.
De altfel, Dan Barna a făcut cea mai banală greșeală de politician începător: și-a ostilizat jurnaliștii. Aproape pe toți.
A crezut atât de mult în forța Facebook, dar presa încă mai are puterea ei. Ancheta Rise Project a ieșit din bulă și a ieșit rău: mulți români nu au reținut detalii, ci doar că domnu' Barna a făcut niște golănii cu ceva fonduri europene.
De fapt, ancheta i-a făcut și un bine: l-a făcut mai cunoscut. Pentru că aceasta a fost încă o mare eroare strategică în desemnarea lui Dan Barna drept candidat la președinție. Avea o enormă problemă de notorietate: mulți nu au știut de unde să îl ia. Era recunoscut la frizerie, dar nu și pe stradă.
Klaus Iohannis a venit în 2014 cu un capital de imagine uriaș: era primarul care a modernizat aproape de unul singur un oraș, Sibiu. Actualul președinte era perceput ca ardeleanul harnic, care tace și face.
În cazul lui Dan Barna, cei mai mulți nici nu au știut că e tot din Sibiu.
O parte consistentă din electorat – aproape 38% - îl percepe pozitiv pe Iohannis chiar și după cinci ani de mandat erodant.
E văzut ca cel care a luptat cu PSD și mulți i-au iertat ezitările de la numirea lui Dăncilă și demiterea Laurei Codruța Kovesi. L-au iertat pentru că strategia aleasă de Klaus Iohannis a funcționat: a venit la guvern și în piață când cu OUG13, a oprit dezastruoasa epocă Dragnea cu un an mai devreme, a inițiat un referendum pentru justiției care a fost un succes, a rămas păstrătorul direcției europene a României.
Iar politica e un joc al percepțiilor, oriunde pe planetă.
O poză cu pisica nu schimbă percepțiile suficient cât să iei voturi mai multe, dacă fundația e șubredă.
USR e un partid esențial pentru România. Dar trebuie să învețe din greșelile făcute la prezidențiale. Și, probabil, să își pună un președinte mai bun.