Un conflict major se profilează pe terenul aplicării dreptului european, dacă Bucureștiul nu va aduce clarificările necesare în cursul anului următor. Dar se va întâmpla aceasta? Deocamdată, România poate contabiliza o îndepărtare de Europa la mai multe capitole.
Să ne amintim: la 21 Decembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, că judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale a României (CCR) care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE ar fi lăsate neapărate. De asemenea, CJUE a subliniat faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.
Dincolo de limbajul juridic, efectul imediat s-ar vedea în mai multe dosare de corupție. Astfel, potrivit unei analize a judecătorului Cristi Dănileț, judecătorii nu mai sunt obligați, în temeiul hotărârilor CCR, să reia judecățile și să înlăture probele obținute legal, acolo unde există riscul de prescriere a faptelor.
Hotărârea se aplică nu doar în România, ci în toate statele membre UE. Evident, un cadou amar pentru inculpați, înainte de Crăciun.
Însă după două zile, Curtea Constituțională a României a respins, printr-un comunicat, această decizie a curții europene, afirmând că decizia curții de la Luxemburg se poate aplica numai după modificarea Constituției.
Timp de aproape o săptămână, a fost liniște din perspectivă oficială, chiar dacă politicieni de la PNL și USR au criticat atitudinea Curții Constituționale. În oglindă, cei de la AUR au criticat hotărârea Curții Europene. La PSD și la UDMR ... tăcere. (Continuarea în RFI).
